Manualul de teorie si solfegiu pentru clasa a X-a, pentru liceele cu profil muzica, contine doua parti distincte: teoretica si aplicativa.
1. In partea teoretica, (I), alcatuita din 10 capitole, se dezvolta tematica prevazuta de programa pentru aceasta clasa.
Prin exemple muzicale selectate din repertoriul universal si romanesc, cuprinzand o arie stilistica larga - de la Renastere (secolul XIV) si pana in zilele noastre -, este pus in lumina fiecare enunt teoretic, contactul elevului cu asemenea exemple contribuind totodata si la ridicarea nivelului sau de cultura muzicala generala.
Se stie prea bine ca, fara cunoasterea si stapanirea problemelor teoretice si mijloacelor muzicale de expresie, la care concura si celelalte discipline de specialitate - armonia, polifonia, formele etc. - interpretarea unei partituri ramane un act formal, mecanic, neexistand conditii pentru intelegerea ei.
Prin studiu individual elevul urmareste nu numai fixarea precisa a notiunilor teoretice ci, in primul rand, pregatirea sa muzical-intelectuala - dezvoltarea gandirii proprii - in perspectiva unui actinterpretativ cons tient si elevat pe plan artistic.
2. In partea aplicativa (II) a manualului sunt cuprinse solfegii - melodice, armonice si polifonice - precum si diferite studii ritmice sau alte exercitii practice specifice disciplinei menite sa dezvolte, in continuare, muzicalitatea si sensibilitatea artistica a elevului.
Materialul este dispus in ordinea capitolelor teoretice, constituind, de fapt, complementul lor aplicativ.
Data fiind complexitatea ritmului in partitura contemporana, acestuia i s-a rezervat, drept studiu, un loc aparte, fie in acompaniamentul majoritatii solfegiilor monodice, fie sub forma exercitiilor speciale de citire ritmica la o voce sau la doua voci (poliritmie verticala).
Solfegiile sunt variate ca structura, atat pe plan into- national - angajand aproape toate tonalitatile - cat si din punct de vedere metro-ritmic. Au fost prevazute, de asemenea , modele care depasesc cadrul tonal strict - cu dificultati de intonatie si ritmice mai mari - in ideea ca pregatirea elevului sa se apropie tot mai sensibil de pretentiile creatiei secolului nostru.
Important este ca, prin grija si controlul profesorului, fiecare solfegiu sa fie nu numai intonat si ritmat corect, ci sa se obtina interpretarea lui cu sensibilitate artistica, respectandu-se tempoul, nuantele si orice detaliu privind redarea emotiva a muzicii.
Prin problematica teoretica si aplicativa ce contine, manualul are in vedere si alt scop: pregatirea pentru admiterea in Academia de Muzica, deci pentru trecerea in etapa de studii superioare muzicale, tel dorit - dupa cum se stie - cu ardoare, de catre toti elevii muzicieni.
Urmeaza insa ca prin studiu perseverent, cu sprijinul si sub indrumarea competenta a profesorului, continutul si tematica manualului sa se reflecte eficient in pregatirea celor ce maine vor reprezenta si afirma, in mod cat mai elevat, arta muzicala romaneasca. - Autorul
