Un soi de jurnal. Compulsiv. Zece ani de Romanie presarata cu Europa, zece ani de strazi, evenimente, politicieni si vedete, zece ani de filme, context, oameni si intersectii. Texte-scrasnet scrise cu furie, umor si blandete. O recapitulare subiectiva a ultimului deceniu prepandemic. Cand scrie, Mihai Plesu se tine bine de un principiu: "Io pot sa scriu, iar voi puteti alege sa nu cititi." Asadar, acordandu-i potentialului cititor, din capul locului, maxima libertate, autorul si-o acorda implicit lui insusi. Foarte des, asta inseamna ca Mihai Plesu scrie netinand cont de sensibilitatile unuia sau ale altuia. De fapt, nu tine cont de sensibilitatile nimanui. Loial pana la capat isi ramane doar siesi. Dar nu ca eu razlet prin timpul care i-a fost dat, la cheremul hazardului, ci puternic ancorat in ceea ce a primit de la predecesori - parinti, prietenii parintilor, profesori, mentori - si se considera dator sa le transmita generatiilor urmatoare. E o cheie de lectura pe care o propun cititorului liber ca pe un indemn la neimpiedicare in aparente si concluzii pripite. Scrisul lui Mihai Plesu e un scris-scrasnet, care incastreaza clocotul clipei in care a izbucnit si il asuma pana la capat, dincolo de clipa. Textele lui, viscerale si puse in miscare de un acut discernamant, depun marturie pentru un fel de obraznicie care nu este altceva decat golania bunului-simt. Pagina cu pagina, vom cobori tot mai adanc in strada si in noi. - Anca-Maria Panoiu Avertisment pentru cititori! Ce-i aici e o aglomerare de furie, deznadejde, neputinta, dorinta, speranta, sterilitate. Sunt gandurile cuiva care si-a petrecut ultima jumatate de secol cautandu-se fara sa isi gaseasca locul, modeland in lut fara sa stie de ce, pictand fara sa astepte recompensa, restaurand fara sa participe la inaugurare. Nu veti gasi o eleganta cursiva presarata cu umor elevat si profunzime erudita. Sunt ganduri razlete, tasnite din viata, intamplari brutale prin care trecem toti, un drum intru aflarea drumului. Descoperiti un alt Plesu, Mihai de aceasta data, frust, cinstit, disecat si in pielea goala. Bon courage, cititori! - Madalina Radulescu Autorul acestor pagini nu isi propune sa educe pe cineva, nici sa informeze ori sa disece lumea in care traim. Ci doar sa o surprinda din unghiul celui care nu isi cenzureaza mirarea, emotia, neputinta, starile sau exprimarea si sa o treaca prin filtrul unui om liber, sincer cu el insusi si cu cititorul sau. Asta iese cand vrei sa te iei in serios neluandu-te in serios: texte cu vedere la strada, la oameni, la viata. Fiecare generatie merita un Plesu. - Rafael Marinescu
