Trei

În loc de prefață TREI Am avut noroc în drumul meu Să întâlnesc multe femei. Poate că sunt cam derbedeu, Însă am iubit doar trei femei. Mamă, pe care o ador. Știu că nu i-a fost ușor Să mă crească, să mă învețe, Cu credință și povețe. Sora, ca pe o apă lină Ce răzbate printre stânci Și îmi dăruie lumina Când mă pierd în văi adânci. Apoi, o făptură minunată Mi s-a strecurat în viață Cu speranța nepătată Ca să-mi fie veșnic soață. Poate când mai bate vântul Mă mai uit după femei, Dar am să îmi țin cuvântul Și am să iubesc doar trei. Fragment din cartea: Trei - Costin Aurel Meret IUBIREA CA O CARTE Mi-am dus iubirea unui anticar, Am pus-o între coperți neînțelese Și poate cineva cu har O va rescrie cu slove mai alese. Eu am iubit cum am știut Și viața și femeia. Iubirii i-am păstrat scânteia Chiar și atunci când m-a durut. Cu nopți pierdute, vise ruinate, E ilustrată în fel și chip. Păstrează în ea speranțe nepătate, Clepsidra este plină cu boabe de nisip. Are în ea și versuri fără rimă, Cuvintele sunt uneori amare. Sunt personajul acuzat de crimă, Care nu a rupt în viața lui o fl oare. Nu-i de vânzare, este doar expusă Pe raftul prăfuit, mai într-o parte Și atunci când crezi că viața-i dusă Să îți vezi iubirea ca o carte. FĂRĂ TINE Fără tine sunt doar o semisferă Sau poate mai puțin dintr-un întreg Și tot încerc în viața asta efemeră Să mă strecor și sensul să-i dezleg. Amintirile am să le pun într-un rucsac Și am să plec pe drumul înapoi, Până în pântec unde o să-mi fac pe plac Apoi am să mă nasc cu alte vise, noi. Și am să vin ca notele pe portativ Să faci din mine mereu o melodie, Să mă asculți, să mă iubești fără motiv Chiar dacă ce se întâmplă îți pare o parodie. Se poate întâmpla ca să auzi viori Sau poate în timpane să-ți plângă o chitară, Atunci vei înțelege de ce de atâtea ori În răsu-plânsu-mi erai a mea comoară. Pe o ramură dintr-un copac rebel Ce poartă în el destinul fructelor culese S-a așezat încetișor un porumbel Și pare să îmi spună că soarele nu iese. Mă îndeamnă să îl cred, știe c-o să doară Dar îmi promite că va schimba fi nalul, Însă din depărtare, un înger care trece dealul Aude și mă întreabă cum pot să cred o cioară. Pierdut prin labirint vederea-mi joacă feste, Iluzii mă dezmiardă și să le cred îmi vine. Dar am să le dau uitări căci toate sunt poveste Și nu mai vreau să știu cum este fără tine.