Autorul prezintă cititorului unele dintre cele mai serioase riscuri de securitate ale contextului politic internațional, pe care globalizarea le-a generat sau amplificat: terorismul, criminalitatea organizată și armele de distrugere în masă – un triumvirat al „dezastrului global”.
Ecuația terorism-globalizare este foarte complexă, primul fenomen alimentându-l pe cel de-al doilea. Dacă terorismul a avut, timp de secole, o semnificație regională, începând cu 11 septembrie 2001 acesta a devenit o chestiune globală de securitate. Procesele conexe globalizării și accesul tot mai facil la tehnologie au ajutat terorismul să devină, dintr-o problemă regională, un fenomen global. Nu întâmplător, atacurile asupra World Trade Center și Pentagon din 11 septembrie 2001 – sau „911”, cum au fost denumite pe scurt – sunt considerate o emblemă a globalizării, dar și o nouă paradigmă de desfășurare a atentatelor teroriste.
Terorismul, traficul de droguri, proliferarea nucleară, contrabanda și pirateria, evaziunea fiscală, traficul de organe sau de ființe umane, spălarea banilor cunosc o dezvoltare accelerată. Analiza și combaterea acestor factori negativi, pentru a putea fi de succes, presupun unitate de judecată și acțiune. Un pas necesar este integrarea conceptuală, iar una dintre soluțiile propuse este conceptul „criminalitate strategică”. Ideea centrală este aceea a unificării, sub conceptul „criminalitate strategică”, a crimei organizate, a traficului de droguri și a terorismului. Avantajul unui astfel de demers ar fi că ar permite o mai bună înțelegere a efectelor negative pe care aceste trei fenomene le au asupra securității naționale, regionale și globale.
