Trustul patriotismului si alte grotesti

Cartea de față reunește toate groteștile pe care Paul van Ostaijen le-a publicat în volum: De trust der vaderlandsliefde/Trustul patriotismului (cu un frontispiciu de Arnold Topp, 1925), Het bordeel van Ika Loch/Bordelul lui Ika Loch (cu un frontispiciu de René Magritte, 1926), Vogelvrij/În afara legii (a cărei publicare era prevăzută la sfârșitul lui 1927, dar care n-a apărut decât în 1928, la câteva luni după moartea prematură a autorului). Dacă Franz Kafka a scris grotești fantastice – Metamorfoza reprezintă exemplul prin excelență –, Van Ostaijen s-a mărginit să scrie grotești satirice, care vizează lumea de aici, de jos, văzută ca un joc de marionete lipsit de sens. Deși acel în illo tempore de la începutul Trustului patriotismului plasează povestirea în afara timpului, Van Ostaijen trimite limpede la fenomene de actualitate politică, morală sau filozofică.- Jan H. Mysjkin "Fragment din cartea "Trustul patriotismului și alte grotești" de Paul van Ostaijen: "Campania electorală a Blocului Național s-a abătut ca o avalanșă asupra Portretele celor doi eroi naționali căzuți pe câmpul onoare au fost distribuite în milioane de exemplare. Văduva săpunarului și-a comemorat consortul regește: i-a pus efigia pe toate bucățile de săpun. Cât ai zice pește, statuia reprezentându-i pe cei doi asemeni lui Castor și Polux a ajuns să împodobească fiecare oraș fosan de cel puțin 5.000 de locuitori. Imaginea lor se găsea pe timbre și pe cărțile de joc - săpunarul era regele de inimă roșie, iar notarul, regele de inimă neagră pe flașnete și pe saretele vânzătorilor de înghețată. Cinemaurile dădeau reprezentații cu filmul garantat drept conform cu actele lor eroice și moartea lor. Comportamentul lor demn în restaurant, când au refuzat să salute pălăria lui Gessler, apoi încercuirea mașinii de către ucigașii teutoni, eroica apărare a victimelor și poliția, la mare distanță, închizând ochii în timp ce asasinii își îndeplineau misiunea – se vedea chiar cum un polițist își ridică bastonul în aer în momentul când mașina încerca sa, scape, netezind astfel calea și dându-i pe eroi pe mâna călăilor. A fost un marș triumfal în toată țara pentru candidații și propagandiștii ideii naționale. Verdictul Vox popu/i, vox Dei a nimicit monstrul defetisto-pacifist. În jurul orei zece seara, când rezultatul alegerilor a fost cunoscut în capitală, tinerii din organizațiile patriotice au defilat, urmați de poporul ascultând supus, de-acum, cu-vântul lor de ordine, până, la Casa Poporului și la sediile ziarelor vândute Teutoniei (că erau vândute era un lucru bine stabilit pentru toată lumea). Totul înăuntru a fost distrus. Un cuplu de trădători – fericita canalizare a mâniei populare – a fost linsat."