Ultimul imperiu

Oricât am repudia unul sau altul dintre imperii, istoria ne-a oferit două tipuri: unele malefice, altele benefice. Acestea sunt faptele! Încadrarea lor Într-un tip sau altul pe cale politică este subiectivă și partizană; închide orice perspectivă de a cunoaște realitatea istorică. Ce au lăsat în urma lor imperiile? Să ne referim doar la acelea din ultimele două milenii. Majoritatea lor — jaf și stopare a istoriei; altele — stopare a istoriei locale, dar și dezvoltare și prosperitate prin integrare. Primele au fost preponderent malefice. distrugătoare, celelalte, benefice, au reușit în mare parte să integreze în civilizație popoare autoblocate în regimuri anterioare cuceririi. Toate aceste imperii — rele sau bune, au o trăsătură comună: cucerirea/invazia de teritorii. Și totuși, după unii analiști, în ultimele decenii ale secolului precedent, a apărut enigmatică "Uniune Europeană". Aceasta nu a cunoscut și nu aplică criteriul trăsăturii fundamentale unui imperiu de tip clasic — cucerirea sau invazia altor țări. Din contră, această entitate parastatală tinde către evitarea oricărei forme de imperialism. Libera asociere a țărilor este trăsătură fundamentală care o definește. Prin urmare, umanitatea terestră, în evoluția ei, manifestă două tipuri de civilizații: prima impusă cu forța până la anihilare, a doua ca o „seducție" și atracție spre libertate, egalitate de șanse și dezvoltare având la bază criteriul responsabilității asumate. După toate tendințele pe care evoluția civilizației terestre ni le oferă astăzi, apare ca fiind posibilă perspectiva expansiunii omenirii de pe Terra în marele Spațiu pe aceste două coordonate: extindere prin cucerire sau invazie, și, în a doua variantă, extindere prin asociere și, în final, uniune. Cine va ataca primul? Prezența noastră încercare nu merge pe linia romanului tradițional, ci se constituie mai curând într-un ciclu de narațiuni/povestiri având între ele o conexiune discretă, acoperită de o independență aparență. Naturalmente, elementele unei minime influențe din direcția capodoperelor genului SF pot fi decelate. Ele sunt produse și concepte ale marilor literaturi de referință. Cititorul să nu se aștepte la "revelații" sau teribilisme tehnologice din viitorul prospectat. Pentru care ne cerem iertare. Subiectul abordat, mesajul și elementele de anticipație SF, credem, sunt tot atâtea pledoarii în favoarea promovării unui gen... socio-fantastic. [...] Știința are dreptul ei să se impună prin perspectiva performanței, autorul, prin personaje, trebuie să aibă dreptul de a emite un mesaj către cei care visează se performeze. (Autorul) Fragment din carte:   "Liniile frânte ale fulgerelor păreau să facă pentru acel interval de câteva fracțiuni de secundă o anumită ordine în starea materiei. – Haosul…, șopti absorbit savantul. Conectă alt buton, după care am început să percep un fel de trepidații stranii. Acestea se amplificau transformându-se într-un cutremur. Mă cuprinse teama dar, până să scot vreun cuvânt, savantul mi-o luă înainte:  – La început a fost CUVÂNTUL… L-am privit înfiorat… În cele din urmă, cutremurul se mai liniști și am început să simt în aer un fel de zumzet profund. Pavimentul continua să trepideze mai elegant, de parcă am fi fost pe vapor. Pe ecran, fulgerele se spulberau treptat în particule."