Lady Christina este încă în doliu, deși a trecut un an și jumătate de la moartea lui Gilbert, soțul ei. Și, cu toate că nu l-a iubit niciodată, ajunsese să se obișnuiască și să accepte modul lui puritan de viață. Însă totul se schimbă odată cu sosirea lui Sir Gerard Percy, vărul răposatului ei soț și noul stăpân al moșiei Thornwood. În momentul în care Christina îl revede pe Gerard, își aduce aminte cât de mult îl disprețuiește. Adevărat, cândva fuseseră îndrăgostiți. Dar dragostea lor căzuse victima mașinațiunilor maleficului Gilbert – căci Christina crezuse lucrurile îngrozitoare pe care acesta i le spusese despre Gerard, iar Gerard rămăsese cu convingerea că, de fapt, Christina îl preferase pe Gilbert pentru bani și titlu. Acum, contele a venit la moșie ca să-și găsească soție și să-și invite prietenii să petreacă împreună câteva zile acolo. Christina este revoltată: cum îndrăznește Gerard să sugereze organizarea unui bal fără să o anunțe din timp? Și oare nu știe ca să dansezi vals este un adevărat păcat? Însă la bal, când Gerard îi cere mâna în timpul ultimului dans, nu are de ales decât să accepte. Poate pentru a nu refuza dorința stăpânului de la Thornwood… dar, cu siguranță, pentru că nu se poate împotrivi dorinței propriei inimi.
