Umbre in lumina lunii

O iubire interzisa O alegere imposibila   Cand Pixie Tate este chemata de urgenta intr-un orasel de coasta din Cornwall pentru a investiga un mister ce tulbura mosia St Sidwell, ea isi da seama de cum pune piciorul acolo ca este un loc unde ceva cu totul aparte pandeste din umbre si ca va avea parte de o misiune provocatoare.   Cu mai bine de o suta de ani in urma, in strafundurile unei nopti cu luna plina, un baietel dispare din patul lui si nu mai este vazut niciodata - iar Pixie trebuie acum sa afle ce s-a intamplat cu el in acea noapte fatidica.   Dar Pixie nu este o persoana ca oricare alta, ci este o tanara cu un dar aparte: poate aluneca prin timp, ajungand in diverse locuri si epoci, acolo unde este nevoie sa fie pentru a rezolva mistere din prezent. In vreme ce ea se cufunda in trecut, in anul 1895, secrete incep sa iasa la iveala, idile ilicite sunt date in vileag si, in cele din urma, Pixie va fi nevoita sa ia o decizie devastatoare care ii va schimba viata pentru totdeauna...   Remarcabila si provocatoare. - Julian Fellowes   Minunat scrisa si captivanta, am adorat-o! - Barbara Erskine Traducere din limba engleza de Raluca Contiu.   Fragment din cartea "Umbre in lumina lunii" de Santa Montefiore: "Este ora unu dimineata cand ma strecor jos in biblioteca. Luna este aproape plina, asa ca nu am nevoie de lampa cu gaz, dar o aduc cu mine in caz ca trebuie sa imi luminez drumul prin tunel. Cavill a plecat din camera mea putin dupa miezul noptii. Nu am vrut sa plece, dar mi-era teama ca, daca ramanea, aveam si esuez in datoria mea fata de Hermione si sa las lucrurile sa imi scape de sub control. Este suficient de rau ca ne-am sarutat. In noaptea aceasta, am o misiune importanta. Trebuie sa vad unde duce iesirea secreta. O astept pe Cordelia in locul meu obisnuit, in spatele draperiei, si sper ca nu va veni. Pendula bate de doua ori si ea nu apare. Casa este la fel de tacuta ca un muzeu. Ies cu precautie si ma grabesc sa traversez spre rafturile cu carti. Simturile imi sunt in alerta, atente la orice sunet, dar nu aud decat sangele care mi se zbate in tample si bataile haotice ale inimii. Caut manerul si trag de el. Usa se deschide. Ma strecor gi o inchid in urma mea. Odata induntru si in afara pericolului, aprind lampa cu un chibrit. Vad in fata mea o scara ingusta din piatra. Locul miroase a umed si a vechi, ca o cripta. Simt o energie acolo si ma intreb cati catolici persecutati au scapat prin acest tunel. Cu siguranta si-au lasat aici fricile, prinse in capcana aceasta lipsita de aer, unde au fermentat si au stagnat. Mi se ridica parul de pe brate. Tinand lampa in fata mea, ajung jos. Aici este mai rece si mai umed. Sunt surprinsa insa de grija cu care a fost facut tunelul, cu caramizile aliniate frumos si cu tavanul arcuit. Podeaua este facuta din bucati fine de piatra, ca si cum ar fi fost slefuite de mii de picioare. Trebuie sa ma aplec putin si, daca as fi fost insotita, ar fi trebuit sa inaintam intr-un sir."