Se înseninase, mirosea a frunze putrede, vântul adia încet, mângâindu-i-părul. În singurătata locului își întinse mâinile spre cer, așa cum făceau călugării din Egipt când se rugau și spuse cu voce tare: - Împărate Sfinte, Doamne al cerului și al pământului, Dumnezeule în Treime Slăvit: Tată, Fiule și Duhule Sfinte, Îți mulțumesc pentru toate binefacerile pe care, cu prisosință Le-ai vărsat peste mine și peste familia mea. Îți multurnesc pentru soția, copilul, nora și nepoții mei. Pentru că Ai îngăduit să îți fiu slujitor în Biserică. Îți mulțumesc pentru minunății mei enoriași și pentru tot ce am trăit în această lume. Darul meu către Tine este biserica aceasta, împodobită tot cu voință și puterea Ta. Ajută-mă să reușesc în tot ceea ce mi-am propus, dar să fie voia Ta și nu voia mea. Preasfânta Fecioară Măria, mijlocește la Fiul tău pentru mine și pentru toți cei dragi ai mei. Sfinte lerarhe Nicolae, ocrotitorul meu și al farniliei, mijlocește la Dumnezeu pentru mine, păcătosul. Sfinte Dimitrie, ocrotitorul acestei parohii și al acestei biserici, mijlocește la Dumnezeu pentru mine păcătosul. Făcu trei închinăciuni spre răsărit apoi intră în biserică. Totul arătă foarte bine, covoarele noi, icoanele de pe catapeteasmă, împodobite cu flori, mirosea a tămâie și a nou. Intră în altar unde făcu trei mătănii mari, săruta Sfânta Masă, Evanghelia și crucea apoi luă de pe masă Liturghierul și îngenunchind, începu canonul pentru împărtășanie. Din când în când făcea semnul crucii oftând, semn că gândul nu îi era la rugăciune. După 20 de minute se ridică și ieși în curte. Încă era întuneric, de aceea deschise ușile de la casa de praznic și privi cum era aranjat totul. Era mulțumit, mesele noi, scaunele, cele trei icoane pictate de pe peretele de răsărit, bucătăria dotată complet. Intră în centrui social privind cu atenție fiecare lucru, și, înțelese că, într-adevăr, totul era gata pentru sfințire.
