Am scris aceste gînduri, adunate sub semnul unei uși deschise, în diferite stări: bucurie, supărare, admirație, ambiție, de drag sau respect. Chiar și din revoltă. Acasă, pe drumuri, în cer și pe pămînt, fără a avea un punct stabil sau o masă de lucru preferată, gîndurile mele au exprimat stările de moment -- și unele se pot traduce prin întrebări, iar altele prin răspunsuri. Textul care deschide ușa este revelator pentru ceea ce fiecare om își pune la un moment dat: întrebări. La nici una din aceste întrebări nu am găsit -- pînă acum -- răspuns. Aș vrea mult că, pînă la sfîrșitul zborului (sau la închiderea ușii), o parte din răspunsuri fi fost găsite. îndoielile mele sînt mari și temerile la fel. Așa că gîndurile exprimate în paginile ce urmează sînt mai mult expresii ale zborului, ale fulguranței clipei sau oglindiri ale oamenilor frumoși din jur. Reacțiile mele la bucuria de a fi cunoscut astfel de oameni sau motive de a dărui nectar din clipele frumoase pe care le-am trăit... Și această trăire este lecția mea din duminica de azi: cu fiecare deschidere a ușii unei biserici, se luminează tot mai mult fața lui Dumnezeu... - Autorul
