Primul volum de proză scurtă semnat de Stelian Turlea cuprinde zece povestiri „aproape polițiste”. Adică texte care, la limită, sunt polițiste, cu o impecabilă demonstrație logică, dar la fel de bine pot fi și absurde, sau parodii. În toate – neînțelegeri, ura, furie, iubiri neîmpărtășite, invidii și lăcomii care, întâmplător sau cu intenție, duc la distrugerea realităților din jur sau chiar la crime. Stelian Turlea începe o efervescentă interacționare cu cititorul. Pariați fiecare pe câte-o variantă… că tot nu veți ghici ghicitoarea. - Dan C. Mihăilescu Cărțile lui Stelian Turlea transmit o anumită prospețime, pentru că scriitorul nu ezită să treacă dintr-o obsesie literară într-alta, fără redundanțe și reveniri amăgitoare. Poveștile lui sunt cele ale actualității, în care tronează strategic suspansul și misterul. - Marius Mihet Povestiri polițiste? Absurde, le-aș zice. Fiindcă totul pare a fi făcut să contrazică ideea textelor polițiste. - Jana Balacciu Matei
