Vaduvele de la castel

La finalul celui de-al Doilea Război Mondial, după înfrângerea Germaniei naziste, Marianne von Lingenfels se întoarce la castelul cândva impunător al familiei soțului ei, ajuns aproape o ruină. Văduva a unui luptător din mișcarea de rezistență, ucis după atentatul eșuat împotriva lui Hitler, din 20 iulie 1944, Marianne este hotărâtă să respecte promisiunea făcută curajoșilor complotiști, aceea de a le găsi și proteja soțiile, văduve ale altor luptători. Primul salvat este Martin, fiul în vârstă de șase ani al celui mai bun prieten din copilărie al lui Marianne. De la centrul de reeducare nazist, cei doi pleacă într-o călătorie prin țara devastată de război spre Berlin, unde o regăsesc pe mama lui Martin, frumoasă și naivă Beniță, căzută în mâinile soldaților sovietici. Apoi o identifică pe Ania, văduva altui complotist, care își ducea zilele împreună cu cei doi băieți ai ei într-un lagăr unde se adăposteau milioane de refugiați dezrădăcinați. Hotărâtă să încropească o familie din rămășițele mișcării de rezistență a soțului ei, Marianne descoperă curând că viziunea ei în alb și negru asupra lumii, ghidată de înaltele principii morale ale unor privilegii pierdute, este subminată de complexitatea vieții, de secrete și pasiuni întunecate care amenința să le despartă pe cele trei femei.   Prin combinația de introspecție socială și atmosfera de epocă, Văduvele de la castel reprezintă un portret dramatic și, în același timp, nuanțat al războiului și al consecințelor acestuia, explorând tema supraviețuirii, a iubirii și, în final, a iertării care urmează după o viață plină de dificultăți.   Jessica Shattuck ne oferă o perspectivă nouă și captivantă asupra urmărilor războiului. […] Scris cu putere introspectivă și cu empatie, Văduvele de la castel se numără fără îndoială printre romanele care relevă adevăruri noi despre una dintre cele mai tragice epoci ale istoriei. - UȘA Today   Fanii romanului Privighetoarea și ai altor povești clasice despre al Doilea Război Mondial se vor îndrăgosti de această perspectivă nouă și convingătoare asupra condiției femeii într-o țară aflată în război. - Helen Simonson, autoarea bestsellerului Dragostea târzie a doamnei Ali. Fragment din romanul "Văduvele de la castel" de Jessica Shattuck "Asta se întâmplă în ziua de Anschluss. La cinci sute de kilometri distanță spre sud, Hitler mersese personal cu mașina până la orașul său natal, o micuță localitate de granița din Austria numită Braunau am Înn, pentru a anunța „revenirea la Reich". La radio, vuiau știrile despre mulțimile care ovaționau, fluturau steaguri, aruncau flori și dansau pe străzi. Oficialitățile din Fruhlinghausen, dornice să înveselească puțin atmosferă, au organizat o sărbătoare spontană - un miting condus de primar și fanfară locală. Cine nu voia să se bucure de unirea a două populații vorbitoare de germană? Acesta era unul dintre subiectele preferate ale lui Hitler și, prin urmare, ale Fruhlinghausenului, care îl susținea fervent atât pe omul politic, cât și partidul său: misiunea de a uni toți etnicii germani de pe continent sub același drapel. Benița Gruber avea nouăsprezece ani și se gătise cu uniforma de la Bund Deutscher Madel, alcătuită dintr-o fustă de lână bleu marin și bluza albă, cumpărată din economiile ei. Renunțase la compleul improvizat, alb cu albastru, pe care îl purtase în primii ani după aderarea la organizație, în favoarea uniformei adevărate, imprimată cu monograma BDM. Își împletise cu măiestrie părul bogat în două cozi și știa că avea un aspect frumos și sănătos, însăși întruchiparea proslăvitei Jungfrau, fecioara germană. Tinerele că ea inspiraseră viziunea lui Hitler de a crea o rasă superioară. Benița avea datoria de a purta copii în pântec și de a popula patria-mamă cu prunci arieni, care să devină germani fericiți și vânjoși, capabili să muncească din greu și loiali țării. Cel puțin aceasta era ideea propovăduită de Fraulein Brebel, ursuza conducătoare a grupei BDM din care făcea parte Benița, deși domnișoara nu avea copii."