Vanessa si sora ei

Londra, 1905. După moartea părinților, surorile Stephen, Vanessa și Virginia, împreună cu frații mai tineri, Thoby și Adrian, se mută într-o casă din avangardistul cartier Bloomsbury. În jurul lor se va forma un cerc de artiști și scriitori remarcabili, tineri boemi, nonconformiști, care vor intra în legendă drept Grupul Bloomsbury. Dar totul se schimbă când Vanessa se îndrăgostește pe neașteptate și sora ei se simte abandonată. Posesivă până la obsesie, charismatică și manipulatoare, de o inteligență excepțională, Virginia a trăit mereu înconjurată de atenția și afecțiunea surorii sale; fără acestea, poate oricând să cadă pradă tendințelor autodistructive. În vreme ce tragedia și trădarea amenință să le destrame familia, Vanessa trebuie să ia o decizie prin care să-și protejeze propria fericire. Romanul Vanessa și sora ei a intrat imediat după publicare în topurile de vânzări americane și a fost inclus pe listele celor mai bune titluri ale anului 2015: New York Times Notable Book of 2015 ♦ Editor's Choice – New York Times Sunday Book Review ♦ Barnes and Noble Discover Great New Authors 2015 Pick ♦ January 2015 Indie Next List Pick ♦ Must List – Entertainment Weekly ♦ Ten Titles to Pick Up Now – O, The Oprah Magazine.     Frament din "Vanessa și sora ei" de Priya Parmar:     “Joi, 18 iunie 1908— Gordon Square 46 (zece seara)     Discutăm despre migrația cercului nostru la țară. Morgan, Desmond și Molly, Lytton, surorile lui Lytton, Pippa și Marjorie, Harry Norton, Virginia și Hilton Young (la cererea Virginiei) au venit la masă în seara asta, iar acum ne-am retras în salon, ca să bem whisky și cafea după o cină simplă cu pui prăjit și cartofi noi. Adrian era la teatru, deci nu eram în număr păr, dar nu mă mai preocupa aspectul ăsta.     — Zona rurală are ceva maiestuos, a zis Desmond când i-am întins paharul cu băutura. În ziua de azi, prefer liniștea rurală în locul agitației din Londra.     — Tocmai ți-ai luat o casă la țară, a observat Lytton reaprinzându-și pipa, ceea ce face ca aprecierea ta să fie părtinitoare. E minunat să trăiești la țară atâta vreme cât iei cu tine: cărți bune, teatru de calitate, mâncare pe placul tău, apa caldă din belșug, prieteni vechi, conversație sclipitoare și măcar un Adonis cu aceleași gusturi și păreri, de care să te îndrăgostești — mai bine doi, pentru orice eventualitate.     — Prin urmare, va trebui să vii mai des în vizită, deoarece le avem pe toate, a zis Molly cu o mînă serioasă.     E mult mai deschisă de când s-au căsătorit, ea și Desmond, mi-e greu să-mi amintesc de ce mi s-a părut atât de închistată.     — Virginia, te rog explică-le acestor purcei de țară poezia orașului, a zis zeflemitor Lytton din fotoliul lui de răchită. Muzica unui omnibuz care trece, aria pieței de flori...     — Ei, dar Virginia s-a bucurat în ultima vreme de o viață mai pastorală, a zis Clive, ridicându-se să-i dea Virginiei cafeaua.     Am observat, prea târziu, că-i dăduse ceașca ciobită pe care intenționasem s-o arunc.     — Unde ai fost luna asta? a întrebat-o Clive, revenind lângă mine, pe canapeaua albastră.     — Deocamdată la Hampton Court, nu chiar în zona rurală, dar nici în cea urbană; Welwyn, Kew, Dulwich și Hampstead, a înșirat Virginia fără cusur. Dar în fiecare seară veneam în oraș ca să mă duc la operă.     — Ai avut parte de ce-i mai bun în ambele lumi, am zis eu."