Viața ca un roman: Constantin Stere scriitorul: eseuri - Eugen Simion, Mihai Cimpoi Prozatorul basarabean, cunoscut pentru acțiunea lui în spiritul romanității și pentru ideile sale poporaniste, promovate prin intermediul revistei Viața Românească, fondată de el în 1906 împreună cu G. Ibrăileanu, are o biografie fabuloasă, pe care, în loc s-o reabiliteze direct într-o narațiune memorialistică, a folosit-o ca punct de plecare într-un roman-fluviu ... O proză, dar, confesivă, o autoficțiune în care datele vieții autorului sunt acoperite de valurile provocate de o imaginație epică bogată... Un roman, așadar, de familie, în linia romanului rusesc, un roman exotic și vizionar (scenariul siberian), un roman politic cu cheie (atunci când vor-bește de lumea politică și intelectuală din Regat), în fine, un roman autobiografic, cel puțin în punctul de plecare, năpădit de fapte din afară (le dehors) de un pitoresc fabulos care tulbură sensibilitatea noastră europeană... - Acad. Eugen Simion Destinul lui Stere este unul tipic basarabean, cunoscând întreaga odisee existențială a predestinării: înstrăinare, îndurare a „terorii istoriei", „întoarcerea la Ithaka", direcționarea mântuitoare pe drumul spre Centru. El însumează o trăire plenară, la cota înaltă a eroismului, a confruntării cu pragurile, limitele, zidurile, valurile (noțiune-cheie steristă). Descrierea simplă a „pahodului na Sibir", a calvarului trăit în penitenciarele siberiene depășes-te cadrul oricărei inventivități fanteziste. El se simte - la propriu și la figurat - aruncat în voia valurilor sub semnul lui Saturn care nu poate fi schimbat. - Acad. Mihai Cimpoi
