In vremea noastra, in fata Bisericii - adica in fata fiecarui crestin ortodox - apar o multime de felurite intrebari. Multa lume, istovita de o viata fara Dumnezeu, de o viata dupa intelesurile cele slabe ale lumii, se indreapta catre Biserica, intrebandu-o: cum sa afle sensul vietii, cum sa gaseasca un sprijin solid in lume, cum sa se mantuiasca. In fata constiintei bisericesti se afla cele mai serioase probleme precum Biserica si societatea, Biserica si stiinta, Biserica si cultura, evaluarea vietii contemporane din punct de vedere bisericesc s.a.m.d. Crestinii nu trebuie sa fuga de raspunsurile la astfel de intrebari. Din pacate, la oamenii Bisericii, adeseori este prezenta "pozitia strutului": de a se ascunde, de a se instraina, de a declara ca totul este minunat, iar intrebarile sunt "uneltirile dusmanilor" sau rezultatul "mintii decazute". Dar aceasta pozitie este o indepartare de la realitate; aceste chestiuni nu dispar nicaieri, ci necesita solutii, raspunsuri, nu o evitare a lor. Dar crestinul ortodox nu trebuie sa raspunda doar la intrebarile celor "din afara". Inainte de a da raspuns cu blandete si cu frica oricui ne cere socoteala despre nadejdea noastra (2 Petru 3, 15), crestinii ortodocsi trebuie sa se lamureasca in privinta chestiunilor vietii interioare bisericesti, deoarece ea de asemenea este plina de multe nedumeriri si probleme. Pe noi ne inconjoara o multime de predanii, pareri, ideologeme etc., care vin "din partea Bisericii" si in care ne putem incurca foarte usor.
