Această carte nu e o culegere de texte publicate. E o rememorare. Pe baza unei părți (texte integrale, fragmente sau chiar amănunte) din articolele în care m-am risipit, în ultimii cinci ani, și a unor întîmplări legate de ele, am încercat să alcătuiesc o cronică a întrebărilor acestei perioade. Nu-mi dau seama dacă sînt întrebările cele mai importante ce trebuiau puse. Sînt cele pe care mi le-am pus eu. În plus, pe unele le-aș nuanța astăzi, sau le privesc cu melancolie, deoarece n-am prevăzut că, după atîtea așteptări înșelate, nu voi mai ști decît ce refuz. Dar ar fi neserios din parte-mi să mă cred ceea ce nu sînt, un analist cu pretenții științifice. Sînt, doar, un afectiv care gîndește cu inima, apărîndu-se de disperări cu un plus de pasiune. Și vreau să depun mărturie. Atît. - Octavian Paler, ianuarie 1995
