Zilele din urma ale noptii

New York, 1888. Lămpile cu gaz continuă să pâlpâie pe străzile orașului, dar miracolul luminii electrice este pe cale să se întâmple. Persoana care controlează mijloacele de a transforma noaptea în zi va intra în istorie – și va face o avere uriașă. Un tânăr avocat, pe nume Paul Cravath, proaspăt absolvent al Facultății de Drept a Universității Columbia, preia un caz care pare imposibil de câștigat. Clientul lui, George Westinghouse, a fost dat în judecată de Thomas Edison, iar miza este o întrebare de un miliard de dolari: Cine a inventat becul și cine deține dreptul de a electrifica țara?   Cazul îi dă lui Paul acces în lumea selectă a înaltei societăți – la petrecerile strălucitoare din vilele din Gramercy Park și la afacerile din spatele ușilor închise. Sarcina cu care se confruntă este mai mult decât descurajantă. Edison este un adversar viclean și periculos, cu resurse uriașe la dispoziția sa – detectivi particulari, ziare pe care să le influențeze, având chiar și sprijinul lui J.P. Morgan. Ambii sunt mânați de aceeași dorință de a câștiga. Cine va reuși?   În goana lui după victorie, drumul lui Paul se intersectează cu cel al lui Nikola Tesla, un inventator strălucit și excentric, despre care se spune că ar deține soluția pentru a-l învinge pe Edison, și cu al lui Agnes Huntington, o frumoasă cântăreață de operă, care se dovedește a fi o interpretă fără cusur pe scenă și în afara ei. Pe măsură ce Paul își asumă din ce în ce mai multe riscuri, va descoperi că fiecare își urmărește propriile interese și că nimeni nu este chiar cine pare a fi.   Un reper al romanelor istorice de calitate... Pornit în căutarea unor adevăruri de mult uitate, Graham Moore ne oferă o poveste palpitantă și uimitoare despre două genii implicate într-o luptă feroce pentru a schimba lumea... o călătorie strălucită în trecut... - The Washington Post     Un roman fermecător... povestea abundă în detalii ce redau perfect atmosfera epocii... Pe măsură ce te cufunzi în lectură, toate evenimentele se leagă între ele, conducând la un final neașteptat. - The New York Times Book Review Fragment din volumul "Zilele din urmă ale nopții" de Graham Moore: "După cum s-a dovedit, Tesla îi prezentase lui Westinghouse o schiță. Ceva legat de vacuumul din interiorul becurilor. Westinghouse sugerase să se facă unele ajustări și apoi să se testeze ambele variante, să vadă care funcționa mai bine, iar drept răspuns Tesla se dusese în biroul lui și închisese ușa în semn de protest. Trecuseră patru zile, iar Fessenden și oamenii lui tot nu auziseră vreo vorbă din partea lui Tesla. Mâzgălise niște doleanțe aproape ilizibile în care cerea sărătele pe spatele unor formulare de rechiziție de la Departamentul Tehnic, după care le făcuse vânt pe sub ușă fără vreun tam-tam. Durase o zi întreagă până când le-a observat o servitoare aflată în trecere pe-acolo. Fața i le-a dat majordomului, care a trebuit apoi să găsească o cale prin care să-i aducă la cunoștința lui Westinghouse întâmplarea, fără să-l facă pe bătrân să spargă vreun obiect scump din sticlă. Măcar reușiseră să strecoare sărătelele pe sub ușa Iui Tesla. Paul l-a rugat pe Fessenden să-l conducă până la apartamentul lui Tesla, aflat deasupra laboratorului privat. Aparent, Tesla mai era încă încuiat înăuntru, încălcându-și promisiunea de a ieși odată ce i-ar fi fost aduse sărățelele. Tesla n-a deschis ușa. Rugămințile lui Paul să poarte o scurtă discuție s-au lovit de ușă și au căzut pe pragul tăcut din lemn. Când a făcut cale întoarsă pe coridor, Paul a văzut un bilețel alb de hârtie ieșind de sub ușa lui Tesla. S-a aplecat să-l ridice. „Domnule Paul Cravath", au fost primele cuvinte pe care le-a citit pe formularul de la Departamentul Tehnic. „Este imperativ pentru mine să părăsesc slujba de la domnul George Westinghouse. El nu este un inventator. Îmi voi da demisia și ne vom vedea în Manhattan, New York, New York. - Nikola Tesla." Problemele dinaintea lui Paul tocmai se dublaseră. Nu mai trebuia să se ocupe doar de războiul public din ziare dintre Edison și Westinghouse, acum trebuia să se mai ocupe și de cel privat dintre Westinghouse și Tesla. Contrar așteptărilor, Tesla a ales locul pentru negocierile de pace. Chiar dacă nu părea să fi dezvoltat vreo preferință față de mâncare, nici cel mai mic interes față de vin, părea că dezvoltase o afinitate pentru Delmonico's. Nici măcar Tesla nu era imun la parfumul exclusivității. Era imun doar la rigorile politeții."