O poveste impregnată de suspans, exotism și senzualitate Incredibil de violent și provocator, „Zulu” a fost distins, printre altele, cu Marele premiu pentru literatură polițistă (2008) și Marele premiu al cititoarelor revistei ELLE (2009). A fost ecranizat în 2013 cu Forest Whitaker și Orlando Bloom în rolurile principale. În copilărie, Ali Neuman a reușit să scape de cruzimea inimaginabilă a milițiilor Inkatha, care i-au torturat și ucis tatăl și fratele mai mare. Nici chiar mama lui nu știe prin ce a trecut… Devenit, între timp, șef al serviciului Omoruri al poliției din Cape Town, Neuman duce o luptă continuă împotriva violenței extreme, mizeriei, traficului de droguri și crimei organizate din suburbii. Însă atunci când în Grădina Botanică este găsit cadavrul fiicei unui rugbist afrikaander faimos, lucrurile scapă total de sub control. Un drog de sinteză necunoscut, o nouă tulpină de HIV, ritualuri tribale sinistre și un complot la cel mai înalt nivel îl vor readuce pe Neuman față în față cu ură și practicile sângeroase dinaintea abolirii apartheidului. Pentru că oficialii și adepții fostului regim încă pândesc în umbra acestei societăți divizate... „«Zulu» nu își menajează cititorii în niciun fel, ai nevoie de un stomac de fier ca să îl parcurgi până la sfârșit. Însă aceia care vor reuși să o facă vor avea parte de o experiență extraordinară în compania unor polițiști gata de orice, chiar să își riște viața pentru a eradica răul din propria țară.“ - ELLE „Caryl Ferey a scris un thriller complex, impecabil din punct de vedere tehnic, a cărui critică socială incisivă amintește de John Le Carré; o poveste cumplită pentru cititori și pentru personaje în aceeași măsură.“ - Le Monde „Magie neagră, droguri, politică, rasism: acest excelent roman noir este senzația anului.“- Le Nouvel Observateur „Politic și social deopotrivă, «Zulu» este un roman polițist extraordinar, de un farmec diabolic.“ - Télérama „Puternic și necruțător în reprezentarea râului absurd și bine calculat în același timp.“ - Publishers Weekly „Un thriller cutremurător și șocant.“ - Kirkus Review Fragment din cartea "Zulu" de Caryl Ferey: "Ce de-al doilea copil al lui Oscar și al Josephinei se născuse a doua zi după meciul istoric de la Kinshasa, din noiembrie 1973. În noaptea aceea, într-o hărmălaie de nedescris, Muhammad Ali, boxerul convertit la islam, îl înfruntă pe George Foreman, pe care toată lumea îl credea de neînvins. Miza luptei nu era atât centura de campion mondial la categoria grea, cât afirmarea identității negre și dovadă, cu ajutorul pumnilor, că luptă pentru apărarea drepturilor lor nu era în van. Muhammad Ali, care boxase puțin de când ieșise din închisoare, îl învinsese în noaptea aceea pe Foreman, campionul Americii albe, demonstrând astfel că puterea poate fi lovită la gioale, dacă lupți cu un pic de inteligență și avânt. Mesajul acesta, în momentele cele mai rele ale apartheidului, îl îmbărbătase pe Oscar. Copilul avea să poarte numele campionului, „Ali" - Josephinei i se părea drăguț, iar lui Oscar, predestinat. Zulusul, școlit, nu prea credea în baliverne, dar amadlozi, strămoșii venerați, se aplecaseră asupra leagănului noului lor fiu. Precum boxerul apărător al cauzei negre, și fiul lor avea să fie un campion - la toate categoriile... Într-adevăr, Ali Neuman nu beneficiase de legea discriminării pozitive, ca să ajungă să conducă Serviciul Omoruri al poliției din Cape Town: pur și simplu depășise pe toată lumea. Mai înzestrat. Mai rapid. Până și polițiștii vechi și rumeni, cei care urmaseră ordinele, cei depravați și cei trândavi, îl găseau mai degrabă isteț pentru un cafru. Ceilalți, cei care-l știau după renume, îl socoteau un tip aprig, descendent dintr-un conducător zulus oarecare, pe care era mai bine să nu-l provoci în chestiuni etnice. Negrii, în special, primiseră educație de la solduril și rămâneau minoritari în elita intelectuală. Neuman le arătase că nu se trăgea din maimuță, ci din arbore, ca și ei, ceea ce nu făcea din el o ființă inofensivă... Walter Sanogo, căpitanul comisariatului din Harare, știa cine e Ali Neuman: favoritul albilor. Era de ajuns să-i vezi croiala costumului - nimeni nu-și permitea asemenea haine. Sanogo nu era invidios, pur și simplu trăiau în lumi diferite. Gândita pentru două sute cincizeci de mii de locuitori, Khayelitsha numără azi un milion, poate două sau trei. După boschetarii din celelalte suburbii suprapopulate sau lucrătorii imigranți, Khayelitsha înghițea acum refugiați din toată Africa... "
