Editura Ex Ponto a fost înființată în toamna anului 1995, la Constanța, în cadrul societății INFCON. Inițiativa i-a aparținut lui Ioan Popișteanu (1942–2012), personalitate a vieții bibliografice și editoriale dobrogene. Editura a început să publice literatură, studii istorice și lucrări științifice, dezvoltând treptat un program cu profil enciclopedic și o legătură puternică cu autorii și instituțiile culturale din sud-estul României.
Primele colecții au fost concepute pentru genuri și publicuri diferite. „Arborada” era destinată autorilor debutanți, „Thalatta” reunea scrieri de inspirație marină, iar „Manuscriptum” urmărea valorificarea unor lucrări de patrimoniu. În program se regăseau și „Romanul interbelic”, „Haiku”, „Gaudeamus” pentru carte universitară și „Themis” pentru drept maritim. Diversitatea acestor serii reflecta interesul editurii pentru creația literară, cercetarea academică și istoria regională.
Între cărțile de referință publicate în timp se numără „Istoria Dobrogei”, de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu. Ex Ponto a susținut și apariția revistei culturale „Ex Ponto – text/imagine/metatext”, lansată în decembrie 2003, dedicată literaturii, artelor și reflecției culturale. Publicația a funcționat sub egida Uniunii Scriitorilor din România.
Editura s-a remarcat prin îmbinarea literaturii cu studiile de istorie, bibliologie, cultură și știință. Dincolo de cărțile asociate unui moment sau unui autor, proiectul Ex Ponto reprezintă o parte a istoriei editoriale postdecembriste a Constanței, prin recuperarea patrimoniului dobrogean și cultivarea vieții intelectuale locale.