B.N.: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Sunt o femeie obișnuită, cu o viață normală, cu trăiri unele mai puțin comune, altele de-a dreptul banale. Încerc să fiu cât de corectă pot fi, mai întâi cu mine și apoi cu ceilalți, în lumea asta în care bunul simț începe să devină o raritate. Sunt o femeie directă, care spune lucrurilor pe nume, dar asta cu siguranță veți remarca și în cartea mea. 🙂

B.N.: Ce ne poți spune despre cartea pe care ai scris-o?
Este o carte care a zăbovit prin sertare vreo 10 ani, începută într-un moment în care scrisul a reprezentat pentru mine evadarea dintr-o situație de viață destul de dificilă. Apoi a fost un moment declanșator, în care mi-am spus că la câte cărți proaste am citit, a mea nu poate fi mai proastă decât cea mai proastă carte citită. 🙂

Cartea este inspirată din realitate și pe ici, pe colo, deloc abundent, este prezent și un limbaj licențios, pentru care s-ar putea să fiu blamată. Dar eu consider ca viața nu este „dezinfectată”, aseptică, ci ne „mânjim” cu ea în fiecare zi. De aceea am recurs, foarte rar, la acest tip de limbaj, pentru ca scenele în care apare să fie cât mai aproape de existența de zi cu zi.

Cred că titlul secundar al cărții – Despre cărți, sex și (ne)iubire – oferă o imagine de ansamblu a subiectelor pe care le ating. Dar nu numai: e vorba și despre alegeri, despre lașitate, despre neasumare, despre orgolii, despre admirație sau invidie. Despre lucruri omenești, pe scurt, atât despre cele pe care le-am iubit, dar și despre altele pe care le-am detestat.

B.N.: Scrisul pentru tine este o activitate care te solicită sau te energizează?
De obicei, scrisul mă umple de energie, însă există și situația în care inspirația se lasă așteptată și atunci începe să devină obositor să tot cauți o idee care nu vrea să se lase găsită.

B.N.: Cum faci față blocajelor de scris?
Pur și simplu renunț să mai scriu o perioadă și reiau doar atunci când simt că mi-am „revenit”.

B.N.: Respecți anumite tendințe sau dorești să adopți un stil original, propriu?
Dacă te referi la școli de scris care-ți predau ce, când, cum, unde etc.. răspunsul este nu. Nu am făcut niciun astfel de curs, deși știu că sunt la modă. „Școala” mea de creativitate este făcută la fără frecvență și însumează miile de cărți pe care le-am citit, care m-au modelat și care m-au „sprijinit”, atunci când viața s-a gândit că mi-ar face bine niște șuturi în fund.

Dar revenind la întrebare: Nu sunt condusă de nicio tendință scriitoricească și nu pentru că sunt rebelă, ci pur și simplu pentru că vreau să scriu așa cum simt. Mi s-a spus că este o carte curajoasă, prin conținut, limbaj (uneori de-a dreptul indecent) idei și felul în care este structurată. Acum aștept confirmările. 🙂

B.N.: Ce autori te-au inspirat și ți-au conturat scriitura? Sunt o mulțime care îmi plac și cred că nu este unul anume care să mă fi influențat direct. Însă cred că totalitatea cărților pe care le-am citit, m-au făcut să devin ceea ce sunt astăzi.
Și pentru că este o întrebare punctuală, o să dau câteva nume, fără nicio semnificație cronologică sau a importanței: Ileana Vulpescu, Gabriel Liiceanu, Marin Sorescu, Octavian Paler, Aurora Liiceanu, Mircea Eliade, Lucian Blaga – dacă ar fi să numesc doar câțiva dintre autorii români. Pe cealaltă listă, a scriitorilor universali, îi pot enumera pe : Feodor Dostoievski, Pascal Bruckner, Irvin Yalom, Thomas Mann, Irving Stone, Emile Zola…etc, etc, etc..

B.N.: Câte ore pe zi acorzi scrisului?
Nu atât de multe pe cât mi-aș dori, din păcate. Citesc mai mult decât scriu, asta vă pot spune cu siguranță.

B.N.: Care scena din carte a fost cel mai greu/solicitant de scris?
Scenele de sex mi s-au părut cel mai greu de scris, poate pentru că eu sunt destul de cinică, așa în general, și mi-a fost greu să mă dau de trei ori peste cap și să mă transform în romantica cu fluturări de gene. Cred că trebuie sa citiți cartea ca să înțelegeți la ce mă refer 🙂

B.N.: Ai prieteni buni în cercul de autori pe care îl frecventezi?
Nu am un cerc de autori și, drept consecință, nici prieteni în vreun cerc de scriitori. Însă n-aș zice că ăsta ar fi un defect major, din contră.

Am prieteni buni și foarte puțini. Restul sunt cunoștințe.

B.N.: Știm din statistici că românii citesc puțin. Cine și cum ar putea schimba asta?
Sistemul de învățământ ar putea schimba paradigma, prin creșterea atractivității felului în care este predată limba și literatura română și/sau universală.

Apoi părinții sunt ce-a de-a doua verigă, după părerea me. Poate nu sună chiar pedagogic, dar impunerea unei jumătăți de oră de lectură pe zi ar putea stimula apetitul copiilor pentru citit.

Și, poate, înființarea unor asociații care să aibă drept scop sănătatea mentală a copiilor noștri și care să promoveze lectura atât la orașe, dar mai ales în sate. Cam utopic, nu-i așa?!

B.N.: Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
Activitatea mea nu este atât de prolifică cum s-ar putea crede dar, din când în când, scriu câte ceva pe blogul www.sapiosexualderomania.ro.

Cartea poate fi cumpărată de pe emag, chiar de aici.

B.N.: Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro.
Ce veți găsi în această scriitură vor fi fapte rupte din viață, „de-amor, de-amar, de inimă albastră”, de moarte, ură și spirit revanșard și, nu în ultimul rând, scene de sex, scrise fără prea multe (spre deloc) urme de pudibonderie.

Am scris așa cum am simțit și dacă voi stârni indignare sau aplauze, înseamnă că mi-am atins scopul, am ajuns la voi. Înseamnă că, indiferent ce fragment din carte v-a fost pe plac, am descoperit undeva, în sufletul inimii voastre, o coardă sensibilă. Drept pentru care mă declar aprioric mulțumită și, la rândul meu, vă mulțumesc!