Cine nu are bătrân să își cumpere, spune un vechi proverb. Sau cine nu are bunici, poate savura atmosfera blândă și plină de căldură din preajma lor citind cartea Copilărie fermecată de Ioana Trif.
Pe tot parcursul lecturării predomină o stare de liniște sufletească, apropierea de natură, bucuria lucrurilor mărunte.
Pentru două seri, timp în care m-am bucurat citind, am avut oportunitatea să mă desprind de toate grijile zilnice și să intru într-o atmosferă de basm.
Alături de cei doi gemeni, Gruia si Novac, personajele care înveselesc paginile, m-am delectat cu înțelepciunea bunicilor, cu bucuria vieții trăite la țară. Părinții decid să îi lase o perioadă în casa bunicilor și acolo începe aventura care, cu siguranță, le va contura frumos comportamentul pentru viața de adult.
Bunica, fostă învățătoare, le dezvăluie plăcerea și beneficiile cititului. Iar după lecturare, îi răsfăța cu bunătăți proaspete făcute chiar de ea.
“Iar bunica știa foarte multe despre Lume. Îi învăța cum să se comporte, le explica mereu ce și cum se întâmpla, care era cursul vieții, cu cine trebuia vorbit, cum și de ce și mai ales ce trebuia făcut.” (pag. 27)
Alături de înțelepții familiei lor, copii descoperă cum să se comporte cu natura, cum să le vorbească plantelor, care sunt frumusețile fiecărui anotimp, și cum oamenii sunt privilegiați să fie protejați de atâta verdeață care le asigură doza de vitalitate.
“Bunicul îi învățase cum să se comporte cu un cățel la ananghie. Trebuiau doar să se înrameze cu multă răbdare și o tonă de drăgălășenii. Era necesar să îi vorbească frumos, să nu ridice vocea și să întindă mâinile pentru ca ea să îi poată mirosi.” (pag. 69)
Gemeni mai preiau de la bunici și semnificația sărbătorilor, diferite ritualuri și tradiții moștenite din străbuni. Tot de la ei învață să respecte animalele, să le îngrijească și să le ofere toată dragostea lor.
“Da, bunica avea dreptate, avea să le fie foarte dor de păsări și se gândeau cu drag la ele.” (pag. 91)
Gemenii gustă plăcerile simple pe care le pot culege de la viață:
“ – Uite acolo! S-a trezit soarele! S-a trezit soarele, ce minunăție!
Bunicii se bucurau și săreau în sus de fericire ca niște copilași în fața unui maldăr de dulciuri. Gemenii îi priveau mirați, pentru că nu prea înțelegeau despre ce era vorba.” (pag. 114)
Deși poate nu înțeleg fiecare bucurie, gest, plăcere a bunicilor, cel puțin le stârnesc interesul și curiozitatea de a descoperi ce se află în spatele comportamentului lor.
Ce poate fi mai sănătos pentru un copil, ca educația de la proprii bunici cu principii de viață fundamentale, experimentate și trecute prin înțelepciunea vârstei.
Între paginile cărții se ascunde un dans zglobiu redat prin desenele care explodează pe alocuri jucăuș și plin de viață.
Ioana Trif reușește să redea fidel atmosfera ideală din vacanțele copiilor la bunici.
Lectura te captivează și te poartă într-o călătorie din care vei ieși cu un sentiment de iubire, de calm și liniște sufletească.
În ultimul capitol am avut o surpriză cu prezența unui personaj savuros. Dulce, răsfățat, mieros. Cine este acest personaj și dacă schimbă el firul narațiunii sau nu, vă las să descoperiți când veți savura și voi lectura.
Recomand cartea atât părinților care pot împărtăși cu puii lor experiența, cât și celor care vor să retrăiască emoțiile copilăriei.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE libris.ro
Alte recenzii de la Ioana Trif:
