Trebuia să fi citit cartea asta acum două luni. Da, niciodată nu e prea târziu, dar puteam să intru mai mult și mai bine în spiritul sărbătorilor.
Rachel Cohn și David Levithan mai au câteva colaborări, însă pentru mine, Dash, Lily și cartea provocărilor este primul roman citit de la ei doi.
Dash găsește un jurnal roșu în librăria lui preferată. Așezat pe un raft, lângă una din cărțile sale preferate, tânărul ia acest jurnal plin de cerințe care promite să fie începutul unei aventuri promițătoare.
După ce îndeplinește toate cerințele, Dash lasă un mesaj pentru Lily, fata care a creat și a lăsat cartea în librărie. În locul datelor de contat pe care i le cere la final, acesta îi lasă și el o provocare. Astfel, cei doi dau startul unui joc palpitant.
Tinerii ajung să își dea cerințe cât mai amuzante, ori chiar puțin umilitoare, însă la un moment dat, Lily nu înapoiază jurnalul și își pierde un pantof, lucru care poate pune capăt micului joc.
Dar crezând că până și pantoful este un indiciu pentru o provocare, și fiind din ce în ce mai intrigat în privința lui Lily, Dash face tot posibilul să dea de urma ei. Iar surprinzător de ușor pentru el, reușește, însă realizează că nimeni nu-i poate garanta că Lily pe care o va întâlni va fi aceeași cu Lily pe care mintea lui a creat-o în urma provocărilor puse reciproc.
Probabil că nu va fi tocmai dragoste la prima vedere. Ori poate pentru ei contează prima impresie.
Oare vor ajunge să-și mai ofere unul altuia o șansă sau vor rămâne prieteni prin jurnalul roșu?
Pentru că îmi doream să mai citesc ceva de la David Levithan, deși este o colaborare, am zis să merg pe încredere și să încerc această carte. Să fiu sinceră, nu regret deloc!
Am observat amprenta lăsată de David, chiar dacă nu știu stilul propriu-zis al lui Rachel, dar am observat la personaje. Mai ales la băiat. Uneori aveam impresia că seamănă atât de mult cu A. din Zi după zi, încât mă așteptam câteodată ca următoarea zi, Dash să se trezească în corpul altei persoane.
Cred că cea mai evidentă asemănare este gândirea matură a protagoniștilor. Poate nu se observă atât de mult la Lily, dar la Dash, da. La fel și coerența gândurilor. Și profunzimea care reușea să-l urmeze în orice sentiment sau lucru.
Dash pare băiatul perfect (nu numai pentru mine ^^) pentru orice adolescentă. Citește, are prieteni de treabă, este destul de popular și mai are și un simț al umorului bine dezvoltat. Cu toate că pe mine m-a dat gata încă de la început, când autorii m-au ajutat să-i pătrund în gânduri. Dash urăște tot ce înseamnă sărbători, în special Crăciunul. Ultima lui amintire frumoasă legată de această sărbătoare este în anul în care părinții lui au divorțat. Acum a reușit să-i păcălească pe amândoi, astfel încât ei să fie plecați în excursii cu ceilalți parteneri, iar el să fie în sfârșit singur, și pregătit de aventură, se pare.
Lily este o adolescentă timidă, ușor introvertită, cu o pasiune pentru citit și fotbal. Și pentru animale, deși nu prea a avut noroc în privința lor. Spre deosebire de Dash, Lily iubește Crăciunul. Adoră să meargă la colindat, să dea cadourile în dimineața Crăciunului, lângă bradul împodobit, să pregătească fursecuri cu diferite arome pentru a sărbători. O diferență va apărea însă și în familia lui Lily în acest an. Părinții ei au decis să își petreacă luna de miere undeva pe niște insule tropicale. Convinsă că va avea cel mai urât Crăciun, Lily rămâne surprinsă că cineva i-a lăsat un mesaj pe jurnal și nu ezită când intră în joc. Alături de Dash, pe parcursul provocărilor, tânăra prinde curaj, își descoperă o nouă latură comunicativă și reușește să își facă niște prieteni adevărați.
Dash, Lily și cartea provocărilor este un roman despre speranță, familie și o a două șansă, care îi va face pe tineri să caute printre rafturile librăriilor un jurnal roșu care să le aducă propria poveste de dragoste.
Alte recenzii de la Rachel Cohn:
