Dacă te decizi să-l citești pe Andre Gide cu siguranță că ești un bun cunoscător al fenomenului litnerar, al artei și al binecunoscutului stil galic al senzorialului trecut prin furcile caudine ale raționalului.
Andre Gide este furtunos și totuși îmbietor, încarcerator și eliberator deopotrivă, el însuși prizonier al libertății care îl mângăie și-l biciuie cu o teribilă intensitate a voluptății simțirii.
Cu siguranță că scrierile sale din ” Fructele pământului” are un anumit dozaj de panteism prin intermediul căruia autorul încearcă să înlăture falsele concepții ale unei credințe care nu mai poate ține pasul cu mersul societății, lăsându-și adeseori oamenii în bătaia vântului.
Totuși în această carte cu incontestabile valențe de capodoperă scriitorul francez nu manifestă intransigența justițiarului care încearcă să facă lumină într-o lume terifiant de încâlcită. Ba dimpotrivă, Andre Gide încearcă și din punctul meu de vedere reușete să aducă un omagiu bucuriei vieții pe care, etalând-o în lumina ușor tendențioasă și carnală a împlinirii, o beatifică cu tremurândele gesturi ale nomadului care numai are nevoie de justificări pentru a se bucura în voie de fiecare clipă a vieții.
Este de-a dreptul uluitor felul în care Gide reușește să îmbine spiritualul și carnalul în portretizările unei vieți care dansează cu dibăcie între prinosul și prisosul vieții, evidențiind virilitatea amănuntelor într-o erotică expresivitate dezbărată de vulgaritate și redundanțe. Stilul incisiv, tânguitor fără a fi lamentabil, scrijelește simțiri coapte, ba chiar răscoapte sub soarele nemărginirii, emanând o nebună poftă de viață, care îi invită pe cititori la regăsirea propriului sine, însă nu ca o invitație de acceptare și resemnare, ci ca o tentativă, de a redeschide cât mai larg cu putință vitraliile sufletelor pentru a primi rodul adevăratelor adevăratelor simțiri.
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Andre Gide:
