O carte foarte ciudată, al cărei final constituie piesa de rezistență. A reușit să mă surprindă total și să mă bulverseze într-un stil foarte original. Nu m-aș fi așteptat niciodată la acea răsturnare de situație.
Pe tot parcursul poveștii, am trăit cu senzația de piesă de teatru cu decoruri minimaliste și personaje ieșite din tipar. Plecăm într-o vizită de curtoazie, cu Jack și prietena lui la părinții lui Jack ce trăiesc la câteva ore distanță de oraș, într-un sat. Este prima întâlnire dintre prietenă și părinți. Aceștia au o fermă izolată, este deja noapte când cei doi ajung, peisajul este dezolant, este frig, totul dă senzație de ciudat și straniu.
Petrecem cam jumătate de carte în mașină urmărind dialogul celor doi iubiți și gândurile contradictorii ale fetei, în timp ce mașina șerpuiește pe un drum de țară ce pare fără sfârșit. Relația pare destul de proaspătă, iar legătura dintre ei și sentimentele sunt destul de puternice. Dar fata are dubii, nu este convinsă că ar trebui să continue relația. Este hotărâtă să-i pună capăt, dar șovăie să-i destăinuie și iubitului ei ceea ce gândește. Are de asemenea și un alt motiv pentru care se simte încordată și amenințată: primește telefoane anonime de la un bărbat care o sperie îngrozitor, dar despre care nu a povestit nimănui, nici măcar lui Jake. Cina cu părinții este tensionată, părinții au reacții ciudate și un comportament dubios, suspect, dialogul este greu de urmărit și de înțeles de către tânără. Pare că avem de-a face cu o familie cu secrete, care a avut parte de câteva tragedii pe care încă se luptă să le depășească. Părinții sunt foarte protectivi cu fiul, dar relația este distantă. Există această tensiune care crește mai ales în momentul dialogurilor directe dintre membrii familiei, un dialog convențional, sărac în replici și întrebări. Pentru fată, această familie rămâne o enigmă pe care se chinuie să o dezlege, observând atent gesturile și atitudinea părinților și încercând să-și descoasă prietenul. Dar rămâne fără un rezultat clar și profund nelămurită.
Pe drumul de întoarcere, din aceeași seară, suspansul și misterul escaladează în momentul în care Jake se hotărăște să-i arate iubitei o școală veche din apropiere, aflată pe un drum desfundat, într-un moment total nepotrivit. O apariție misterioasă la unul dintre geamurile școlii, îi desparte pe cei doi parteneri, fata trezindu-se singură, noaptea, în plină furtună de zăpadă și fără chei de la mașină, situație care o obligă să îl urmeze pe Jack și să caute adăpost în școală.
Nu pot să vă mai dau și alte detalii fără să dezvălui misterul poveștii. Ceea ce se întâmplă în școală răstoarnă toate scenariile pe care mi le făcusem. Nu este un thriller în adevăratul sens al cuvântului, ci mai mult un roman psihologic, un puzzle a cărei dezlegare te lasă terifiat și total debusolat. Este o poveste care frizează normalitatea, ce se desfășoară pe parcursul a câteva ore și îți demonstrează cât de sucită și întortocheată este mintea umană. Cât de tare te poate înșela și cât de absurdă poate fi viața.
Adevărul este că fără acest final, n-aș fi apreciat deloc cartea, ar fi primit un punctaj destul de mic, dar finalul m-a obligat să mă răzgândesc deoarece am realizat cât de bine a reușit autorul să se joace cu mintea mea (și nu numai a mea) și cât de bine a ales titlul.
Alte recenzii de la Iain Reid:
