Malad este romanul 
de debut al fondatorului editurii Herg Benet, Alexandru Voicescu.
Nu cred că mi s-a mai întâmplat să termin o carte și să vreau să o recitesc imediat. Din nou și din nou, până când aș ajunge să învăț frazele ca pe o poezie. Subconștientul meu încă trăiește undeva, acolo, între pagini, în interiorul lumii ăleia care te face să vrei mai mult. În interiorul paginilor lui Alexandru Voicescu, unde e întuneric și totuși soarele arde mai tare ca niciodată, adevărurile ieșind valuri-valuri la suprafață.
Primele pagini nu mi s-au părut ceva deosebit. Andrei, un tânăr care lucrează la o companie high-tech, o conferință în interes de serviciu, și apoi apare misterioasa Ioana. În timpul acelei conferințe, Ioana reușește să readucă la viață anumite viziuni în mintea lui Andrei, care e ferm convins că între el și Ioana există o legătură mai presus de limitele normalului.
Dispariția Ioanei îl duce pe Andrei într-o bodegă unde îi cunoaște pe Bedros și Eliza, iar de aici, ei bine, începe o adevărată aventură pe o rază de la Berna și până-n România. Protagonistul este condus într-un soi de teatru părăsit, la un fel de ritual. După respectivul ritual, Ioana și Andrei poartă diverse discuții, iar tânăra moare. Andrei se trezește într-un spital după zece zile de somn continuu, alături de Eliza. Când credea că a găsit răspunsurile, i s-au schimbat toate întrebările.
“De multe ori ne întrebăm dacă toate lucrurile pe care le trăim sunt oare conectate între ele, parte a unei deveniri care să ducă spre un rezultat în care am crede și pe care îl înțelegem și cu care să fim de acord privind în perspectivă, sau sunt doar bucăți puse anapoda, experiențe pe care le simțim reale, dar indescifrabile, străine de noi.”
Deși am terminat cartea zilele trecute, mă simt incapabilă din punct de vedere emoțional să mă apuc să citesc altceva. Malad reușește să te captiveze și să te uimească, te face să te gândești și să meditezi asupra unor lucruri a căror existență nici nu te-a interesat înainte.
Cred din adâncul inimii că Malad nu e pentru oricine, la fel cum Crimă și pedeapsă nu e pentru oricine. Dacă ești fanul simplului și normalului, nu poți citi Malad, fiindcă o vei considera bolnavă, la propriu. Nu citi Malad decât dacă ești foarte open-minded și îți dorești mai presus de orice să spargi barierele de fier ale literaturii. Chiar aveam nevoie de un astfel de autor pe piața românească, de un autor care să fie nu un mânuitor de cuvinte, ci mânuitorul cuvintelor, un magician al arhitecturii descriptive.
Malad e o poveste tragică, magică, halucinantă, cutremurătoare și diferită. Malad reușește să îți impună să conștientizezi absurdul, renăscând la infinit dintr-un alt eu, din mâine și din azi, din ce a fost și ce va fi.
Alte recenzii de la Alexandru Voicescu:
