Clădit bidimensional, cu o împletitură a clarviziunii plină de o acuratețe indubitabilă, romanul ” Povestașul” al scriitorului Mario Vargas Llosa împletește realul și irealul, modernismul și arhaismul, într-o năucitoare pânză ale unor culori pătrunzătoare, șfichiuind osatura verbelor prin reconjugări spiralate. Minusul și Plusul, adevărul unora și adevărul altora se întrepătrund într-un florilegiu senzorial care, jalonând cu pricepere printre teoretizări și reteoretizări în tentativa de a evidenția , perfect îndreptățit, discrepanțele dintre ”lumea noastră și lumea lor”.
În ciuda stilului aparent greoi, plin de alambicate denumiri, concepte și idei fulgurante, totuși romanul lui Llosa emană un parfum corupător care își prelinge odorizantele îmbieri într-un șuvoi al simțirii și al inevitabilei ciocniri dintre lumea veche și lumea nouă, o ciocnire în care fiecare tabără se încrede orbește în justețea argumentelor sale, oscilând între acceptare și hulire a deselor invadări de chenare care tinde să redefinească termenul de nemărginire și, odată cu el, pe cel al preceptelor etico-morale ale unei civilizații expansioniste care veșnic creează monștrii în numele unei credințe etern ajustate după dualismul felului de a fi.
Cu siguranță că ” Povestașul” este o veritabilă capodoperă, încununarea unei titanice munci de analiză și introspecție care naște această poveste, unduitoare și tumultoasă în același timp, precum un inexplicabil amestec de strigăt și tăcere născut din contradictoria luptă dintre ceva și altceva din pricina unor schimbătoare idealuri sau ale unui simplu moft.
O carte absolut fabuloasă.
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Mario Vargas Llosa:
