În paginile cărţii mele veţi regăsi viaţa noastră, aşa cum o ştim, cea care adună zi după zi în colecţia sa toate fiinţele bunului Dumnezeu, fiecare cu un suflet bine garnisit cu toate sentimentele, unele mai pregnante ca altele, dar la fel de adevărate ca lacrima şi surâsul.
O mai bună desciere a cărţii decât cea a autoarei Carmen Voinea-Răducanu nu poate fi făcută. Binecuvântate ne fie dorurile este o colecţie de povestiri, ordonate alfabetic, care te trec prin toate stările, de la hohote de râs la un sentiment profund de durere.
Fiecare poveste are la final o cugetare din partea autoarei, ca o reîmprospătare a sentimentului care ţi-l provoacă, pentru a-ţi da un nou motiv de meditaţie.
Da, Fericirea pentru mine ţine de suflet, de spiritualitate, e o stare de graţie, care îmi reaminteşte de Divinitate, de grădina Edenului înainte de păcatul primodial! Fericiea asta o căutăm continuu şi câteodată, când obosim, în ochi ne apare ceva misterios, o melancolie în privire care nu ţine de trup, ci numai şi numai de suflet, de trăirile lui- eu cred cu adevărat că ochii sunt fereastra către întregul univers al sufletului nostru, locul în care cu siguranţă ne putem regăsi fericirea pierdută, trăită ori niciodată simţită.
Fiecare carte ajunge la noi într-un anumit mod şi cred că mereu ajungem să o citim la momentul potrivit.
Am văzut zilele acestea un interviu cu autoarea, Carmen Voinea-Răducanu , mi-a plăcut cum a vorbit, am simţit o enegie pozitivă.
Mi-am amintit atunci că am o carte scrisă de ea în bibliotecă, care aştepta cuminte să fie citită. Trebuie să recunosc că a mai fi stat acolo dacă nu vedeam interviul. Deşi aveam o altă carte începută am zis că acum e momentul să o încep şi mă bucur de decizia luată.
Poveştile de viaţă par foarte reale, undeva cândva sigur s-au întâmplat sau se vor întâmpla. Unele sunt haioase, altele triste, dar parcă toate au o profunzime aparte şi asta datorită modului de a scrie al lui Carmen Voinea-Răducanu , o autoare care scrie cu sufletul.
Al cui e meritul că un om s-a născut sub un cer mai senin, pe un câmp mai rodnic, lângă o apă mai lină, într-o ţară mai bogată, într-o societate mai dreaptă? Oare cu ce suntem mai buni de vreme ce nu noi ne-am hotărât locul naşterii, ci acesta ne-a fost dăruit nouă şi străbunilor noştri de către un Dumnezeu al tuturor oamenilor?
Lectură plăcută !!!
Alte recenzii de la Carmen Voinea-Răducanu:
Mulțumesc pentru recenzie! Nu știu când ați scris-o, abia acum am dat de ea, total întâmplător. Vă doresc numai bine și încă o dată, vă sunt recunoscătoare pentru cuvintele frumoase pe care le-ați avut la adresa cărții mele.
Cu toată considerația, CV-R
Cu mult drag !