Am rezistat până s-a crăpat de ziuă este finalul cărții O vară în Eclipse Bay scrisă de Amanda Quick.
Știu că am revenit iar, cu o recenzie a unei povești tipice de dragoste.
Dar să recunoaștem că titlul sună bine pentru un sfârșit nostalgic de vară. Iar fiecare carte de dragoste are o esență și un vibe specific.
Unul din aspectele pe care le-am adorat încă de la primele pagini, a fost că Octavia Brightwell este proprietara unei galerii de artă, iar eu am așa o adicție pentru artă.
Consider că arta ne înfrumusețează sufletele. Iar micul oraș în care are loc acțiunea, îmi redeschide ușa sentimentelor dintr-o vară uitată, din copilărie.
Cartea subliniază idila care se înfiripă între Octavia și Nick Harte.
Idilă care se conturează greu din cauza unor probleme create de fosta soție a lui Nick, dar și din cauza sentimentului de teamă de implicare emoțională al Octaviei.
Nick nu știe cum să o mai abordeze pentru a obține un răspuns afirmtiv, după ce îi este refuzată invitația la cină de mai multe ori din cauza numeroaselor zvonuri.
Și anume că el nu se implică în relații și tot timpul are loc discuția conform căreia fiecare femeie cunoaște acest aspect.
Însă o răstunare de situație întoarce lucrurile în favoare lui. Un tablou foarte prețios dispare din galerie, iar Octavia îi propune lui Nick să se ocupe de găsirea hoțului. Să investigheze situația asemeni detectivului din cărțile scrise de el.
Deși, la început este sceptic, acceptă totuși oferta doar poate, poate se va apropia de ea.
Iar de aici se derulează o serie de evenimente și întâmplări pe care nu vi le mai dezvălui, vă las să le descoperiți singuri.
Un zvon șocant se răspândește în tot orașul. Anume că Octavia reușește să rupă blestemul lui Harte-Cel-Cu-Inimă-De-Piatră.
Vă garantez că paginile cărții miros a dragoste, nisip și valuri furtunoase ce se sparg necontenit de țărm.
Trăiește clipa. Asumă-ți niște riscuri. Viața este a naibii de scurtă.
Alte recenzii de la Amanda Quick:
