Pentru cititori, Dama de pică nu e ceva ce îţi garantează câştigul, e o lectură ale cărei pagini îţi curg din mână la fel ca timpul. Ilustrată în jocul de cărţi, ar reprezenta-o pe Pallas Atena, zeiţa greacă a înţelepciunii din Mitologie.
Mister, eleganţă, îndrăzneală, farmec sau inteligenţă, toate vin la pachet cu imaginea veritabilă pe care ţi-o crează titlul acestei nuvele. Jocul de cărţi din povestirea lui Puşkin nu te surpinde, dar te face să te focusezi pe strategii şi pe trăiri. La fel ca în cazul lui Hermann.
Aleksandr Pușkin este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori, fiind considerat fondatorul literaturii ruse moderne. Cel mai mare poet al ţării sale râmăne până astăzi o sursă de inspiraţie şi îşi manifestă influenţa asupra tuturor cititorilor săi.
Totul porneşte de la un secret bine ascuns şi transmis din generaţie în generaţie, până ajunge la o contesă, urmaşă a Prinţului de Saint German, care îl va apăra cu preţul vieţii. Şi chiar şi după moarte. Datorită acestuia, familia se îmbogăţeşte considerabil prin reuşita la jocurile de cărţi.
Hermann este un tânăr cu sete de înavuţire şi care se gândeşte la cum să intre în posesia marelui mister. Alege, mai întâi, calea uşoară. Aceea de a o face pe slujnica contestei, Lizaveta Ivanova să se îndrăgostească de el. Timidă şi inocentă, fata îl va primi în casă, prilej de a găsi mult dorita soluţie.
Până atunci, Hermann nu participase la jocurile de cărţi strategice, povestite detaliat în carte.
“Există secrete la jocurile de cărţi pe care e bine uneori să le eviţi, chiar dacă ele par să-ţi aducă iniţial noroc.”
Deşi scrisă în anul 1834, nuvela îşi păstrează mai mult decât actualitatea şi farmecul, cucerindu-te iremediabil prin stilul puternic de a povesti şi de a evidenţia fiecare sentiment în parte.
Specific secolului al XIX-lea, povestea este, de fapt, o nuvelă romantică, clasică, cu personaje excepţionale şi memorabile. Deşi este o simplă contesă care trădează secretul dorit de societatea jucătoare de cărţi, Dama de pică devine de neuitat.
Mai mult decât atât, ar putea întruchipa chiar şi în zilele noastre, acea femme fatale bogată, curajoasă şi, mai presus de toate, enigmatică. Poate chiar înţeleaptă, la fel ca Atena?!
♠Trei, şapte şi as.
Alte recenzii de la Aleksandr Pușkin:
