Dincolo de măști poate fi privită ca o încercare a unei adolescente de a găsi o cale să facă pace și să ajungă la un numitor comun cu lumea, cu societatea. De a încerca să se prezinte, ca parte a unui colectiv, în speranța că șansele de a se integra, de a fi acceptată, așa cum este în realitate, vor crește și relația nu va fi sortită eșecului și nu va atinge o extremă ireparabilă.
Dar este și un semnal de alarmă tras pentru a opri această tendință a adulților de a pune etichete, de a gândi bazându-se pe prejudecăți, de a emite judecăți de valoare după aparențe și aspectul exterior.
Lore, o adolescentă de 16 ani, hotărâtă să cucerească lumea, ne îndeamnă să scormonim un pic mai adânc când relaționăm cu tinerii, să privim în spatele măștilor, să încercăm să-i descoperim, să le oferim oportunitatea de a demonstra cât pot și din ce sunt alcătuiți de fapt. Urăște etichetele și își consideră generația nedreptățită. Și poate că are dreptate. Poate ar trebui să ne oprim un pic și să analizăm și dintr-un punct nou de vedere și mai profund, să judecăm cu inima, nu numai cu ochii. Să ne aducem aminte că și noi am fost acolo și ne-a fost greu să dăm piept în fiecare zi cu lumea asta haotică și plină de pericole.
Este o expunere a problemelor și provocărilor de care un adolescent se lovește zilnic. Bullyingul, frica de nou, teama de eșec, nesiguranța și multe altele, probleme ce pot fi depășite ușor cu puțină comunicare și încredere, dar care pot lăsa traume adânci dacă rămân nerezolvate. Probleme care închistează și care dau senzația, privind din exterior, a unui adolescent țepos și antisocial sunt analizate de autoare și pentru fiecare în parte expune propria experiență și modul în care a reușit să le rezolve.
Sunt chestiuni cu care fiecare adolescent se confruntă. Frica și respectul de sine sunt greu de împăcat, dar cu puțină încredere și sprijin orice obstacol poate fi depășit. Lumea unui adolescent se sfârșește și începe în fiecare zi, în ritm amețitor. Micile drame sunt tragedii de nedepășit în ochii lor neexperimentați. Și totul poate fi înțeles și rezolvat cu puțină comunicare, de aceea nu te sfii niciodată să ceri ajutor și sfat de la cei care îți sunt aproape: părinți, prieteni, profesori. E o perspectivă de atitudine până la urmă. Fii pozitiv, gândește pozitiv, caută soluția și nu dispera. Atât lacrima, cât și zâmbetul sunt trăiri firești și ambele au rostul lor.
Probabil cel mai bun sfat pe care Lore îl dă în cărticica sa, sfat care poate fi urmat și de adulți, nu numai de adolescenți, este să renunți la a-i judeca pe alții și să te concentrezi pe propria persoană. Caută-ți punctele forte, caută calitățile cu potențial și exploatează-le. Urmează-ți visurile și nu renunța la primul eșec pentru că greșelile sunt făcute la orice vârstă, nu numai la cea a adolescenței.
Vă îndemn s-o citiți pe Lore, orice vârstă ați avea, și sper să vă ajute să căpătați mai multă încredere în ceea ce puteți și vă dea imboldul necesar de a mai face încă un pas către ceea ce vă doriți.




