Feminismul – o mișcare globală prin intermediul cărora femeile și-au obținut dreptul de a exista într-o lume a egalității de șanse. O mișcare despre care se scrie și cu admirație, și cu ură. Un proces autarhic ce s-a transformat încet, dar sigur, dintr-o mișcare elevată într-un soi de constantă luptă a la Don Quijote cu probleme aproape inexistente. Adevărul din spatele acestei mișcări se rezumă la faptul că, încercând să devenim părtașe la o poziție socială satisfăcătoare, am uitat să oprim violența și presiunea cu care ne-am pornit. Probabil, voi primi multe roșii pentru aceste fraze, dar încă sunt de părerea că trăim într-o lume a feminismului toxic, feminism care nici pe aproape nu seamănă cu faza inițială a femeilor curajoase, empatice, implicate.
Eseul lui Jessa Crispin, intitulat mai mult decât sugestiv „De ce nu sunt feministă”, tradus la editura Curtea Veche, e o veritabilă carte de căpătâi pentru cei care își doresc să îmbrățișeze calea unui feminism de calitate, de clasă, dacă vreți. Citind-o începi să percepi involuntar nevoia de a ne reaminti de unde a pornit feminismul și ce a însemnat el acum, să zicem, o sută de ani:
„Cândva de-a lungul drumului către emancipare femeii, a fost luată hotărârea că metoda cea mai eficientă era cafeminismul să devină universalist. Însă, în loc să se construiască o lume și o filosofie atrăgătoare pentru mase, o societate bazată pe echitate, comuniune și liber schimb, s-a ajuns ca feminismul însuși să își schimbe imaginea și să se vândă ca să se potrivească gusturilor bărbaților și femeilor din ziua de azi.”
Feminismul a fost transformat într-un adevărat trend, femeile devenind nu doar masculinizate la extremă și veritabili competitori alături de bărbați, ci reliefând o și mai mare distanțare de paradigma socială dorită.
„Nu are sens să spui nu „te rog, nu mă mai oprima!” unui sistem care a fost construit cu scopul explicit de a face asta”. Ideea centrală din prezentul volum este că feminismul, din punctul în care putea fi privit ca pe o conexiune de calitate a principiilor și valorilor femeilor, a ajuns să fie devalorizat și transformat într-o criptovalută a momentului.
Crispin pune accent și pe nevoia de educație ca expresie a unui feminism sănătos, un feminism pe care îl putem cataloga drept al alegerii și asumării unor decizii. Practic, vorbind la modul ideal, feminismul este posibilitatea de a alege încotro vrei să o iei și să ți se asigure un minim de șanse egal reprezentaților feminini. Explicit, ca să dau un exemplu ilustrativ, și bărbații, și femeile, ar trebui, de exemplu, să stea în concediul de îngrijire a copilului. Deși pe hârtie acest lucru este stipulat, în realitate lucrurile stau cu totul altfel.
Ce mi-a plăcut în mod special la această carte? Stilul detașat, dar ferm, cu care autoarea sondează un teren minat (da, da, să scrii despre feminism actualmente este ca și cum ai merge pe un teren minat). O altă latură pozitivă este argumentarea completă, fără echivocuri (practic, parantezele deschise de către autoarea nu fac altceva decât să ne lase marjă de a decide dacă vrem sau nu să aderăm opiniei sale). Este o carte sănătoasă despre un feminism sănătos, o carte bună de citit, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Jessa Crispin:
