Nu am mai auzit până acum de Emma Becker și am fost foarte intrigată de descrierea cărții atunci când am văzut că a fost lansată. Apărută în colecția „Eroscop” cartea tratează subiecte extrem de delicate precum prostituția și traficul de carne vie, elemente care dau greutate oricărei cărți, indiferent de context. În cazul nostru, și contextul este delicat, pentru că această carte este scrisă sub formă unei confesiuni, autoarea însăși fiind prostituată într-un bordel din Berlin. Spre deosebire de alte țări, prostituția în Germania este legală, lucru care nu afecteză „activitatea” celor care aleg să aibă această profesie.
La 23 de ani, cu două cărți de succes, Emma Becker se hotărăște să lucreze timp de un an într-un bordel din Berlin, pentru a scrie – din interior – despre o experiență unică și despre adevărul din mijlocul unei lumi interzise. „Am vrut să aflu în mod direct ce-i face prostituția femeii, cum îi transformă trupul și sufletul.” A sfârșit prin a sta doi ani și jumătate în universul promiscuității. De ce? „Pentru că m-am simțit bine acolo. Dacă nu s-ar fi închis, probabil că n-aș mai fi plecat niciodată…”
Emma Becker este extrem de sinceră în relatările ei și ne introduce într-o lume sumbră, unde persoanele sunt văzute ca pe monede de schimb. Însă, există și o parte a femeilor ce lucrează în acel bordel și care, în mod surprinzător, găsește plăcere în muncă pe care o face. Autoarea nu judecă sau critică absolut nimic din ceea ce vede aici, însă arată și partea nevăzută a acestei lumi, în care multe femei se simt bine prestând activitățile respective. Este o industrie bănoasă și acest lucru se vede cu ochiul liber, însă aceste idei sunt puțin șocante.
„La Maison” sau „Casa” este locul unde Emma trăiește timp de 1 an și locul în care a cunoscut tipologii diferite de femei. Descrie destul de fidel atmosfera de acolo, femeile pe care le-a întâlnit, clienții și chiar surprinde anumite scene destul de grafice pe care ni le povestește. Totul este extrem de detaliat și de șocant în același timp, însă s-a simțit ca o carte foarte intimă, cu un mesaj bine scrie și foarte real. Mulți dintre noi poate trăim într-o lume ideală, însă prostituția și traficul de femei este o problemă majoră și extrem de gravă, care până acum nu a reușit să fie stopată. De ce nu? Pentru că majoritatea femeilor de acolo își doresc job-ul pe care îl au. Există evident și excepții, însă lipsa banilor și a educației reprezintă defecte caracteristice persoanelor din „La Maison”.
Mi-a plăcut foarte mult partea analitică pe care Emma o aduce poveștii și m-am simțit puțin ca într-un articol de ziar, scris de un ziarist de investigații. Emma pune foarte mult accent pe partea psihologică și încearcă să ne facă să înțelegem contextul femeilor care recurg la prostituție pentru a se întreține sau de ce nu, pentru a avea un ban în plus pe lângă alte surse de venit. Un lucru care m-a șocat a fost faptul că Emma a cunoscut acolo prostituate care erau din România și mi-a adus aminte de un reportaj văzut zilele trecute la TV. La nivel de Europa, 1 din 6 femei prostituate este româncă, lucru care spune lucruri grave despre problemele cu care România se confruntă la acest capitol.





