Buna cartea, cititori, oriunde v-aţi afla!
Oameni la pescuit
Nu asta suntem toţi la un moment dat? Oameni care pescuim. Vise. Dorinţe. Mici sau mari. Şi oameni. Îi pescuim pentru că îi vrem lânga noi. Îi pescuim conştient sau mai puţin conştient. Ce se întâmplă însă, când aceştia nu vor să fie pescuiţi? Recurgem la orice fel de mijloace pentru a ne atinge scopul? Sau dacă vor, dar odată ajunşi în ” acvariu ” hotărăsc că au făcut o greşeală? La această întrebare putem răspunde după ce citim ” Oameni la Pescuit ” a Alinei Şova. Rămânem în acvariu ştiind că nu mai suntem la fel, că nu ne mai putem întoarce la noi, cei care am plecat? sau luptăm să fugim de un destin pe care nu l-am vrut niciodată?
Atenţie la neatenţie, fetelor!
Lia, Zvetlana ( Vilde ) si multe alte fete ca ele ajung la vârsta întemeierii unei familii. Iar viaţa ofera cărări. Însă nu toate cărările duc unde vor ele. Pe fondul unei iubiri pentru un celălalt despre care nu ştiu aproape nimic, cele două personaje feminine ajung departe de casă – căreia abia acum îi oferă aprecierea meritată – într-un peisaj pe care mulţi şi-ar dori să-l vadă măcar o dată in viaţă, Caraibe. Aici nu vor întâlni nicidecum paradisul. Aici vor întâlni sfârşitul unor vise şi unor aşteptări. Aici se vor împăca cu ceea ce li s-a oferit. Sau nu. Zoso, stăpânul ” acvariului ” face legile. Vor avea drept la proces personajele? Pot face recurs? Zoso nu le oferă portiţe. Le construieşte în schimb o falsă realitate asemeni unei cepe din care va lăsa să cadă câte o foaie până la ultima ajungând la tristul adevăr.
Să învăţăm: aşa, da! aşa, nu!
Cartea e o dezvăluire crudă a unor realităţi posibile. E o atenţionare asupra formelor pe care le poate lua Răul atunci când ne căutam alesul. Este un ” of, Doamne, păzeşte tinerele fete de asemenea tragedii!” Cu un vocabular atent, riguros, scriitoarea nu zăboveşte asupra personajelor. Le descoperim din acţiunea cărţii, una remarcabilă, care ne pune şi ne lasă pe gânduri o bună bucată de vreme. O îndrăgim pe Lia, doctorand, care a stat prea mult timp cu nasul în cărţi pierzând astfel o şcoală a vieţii. O dezaprobăm pe Vilde care vrea cu orice preţ să se căsătoreasăa cu un bărbat bogat care să-i ofere un trai de vis. Suntem fascinaţi de Zoso care şi-a construit un imperiu pe naivitatea unor fete care au crezut că s-au îndrăgostit. Şi sperăm că am învăţat o lecţie pe care să o spunem mai departe.
Alte recenzii de la Alina Şova:
