Nu știu în ce categorie aș putea să încadrez această carte, nu pentru că ar fi un talmeș-balmeș verbiatic (o, asta nicidecum!), ci din pricina faptului că, după îndelungi căutări, am găsit în sfârșit o post-modernistă filosofie care, fără vituperație, balansându-și trăirile înte a priori și a posteriori, scoate la lumină, fără jenă și fără alambicări, senzorialul trecut prin tribunalele raționalului.
Nu reușesc, absolut deloc, să-mi explic cum de, în anumite mult prea pripite recenzii, ”Biblia nihilistă”, apărută anul acesta la editura Crux Publishing, a fost catalogată ca fiind o carte de aforisme. Știu că definiția acestui termen coincide cu stilul încrustării în aceste pagini, dar mie mi-se pare o categorisire cam epigramatică, în plus, asta înseamnă că orice carte a oricărei religii este una aforistică, ori acestea sunt percepute de mii de ani ca fiind cu mult mai mult de atât. La fel este și-n cazul cărții lui Ștefan Bolea.
O altă regretabilă eroare este și îndrăzneala nesăbuită, ba chiar eroarea de a afirma că ” Biblia nihilistă” se citește foarte foarte ușor. Da, este adevărat că, datorită fluxului exprimării și a comprimării cugetărilor, poți fi tentat să crezi că o simplă frunzărire a paginilor este suficientă. Totuși, cel puțin mie, pentru a pătrunde cu adevărat în suculența miezului, mi-a fost necesar să o citesc de două ori, ba chiar la unele fraze am insistat de mai multe ori, lăsându-le să-mi pătrundă cotropitor și tăios în anticamera felului meu de a fi.
Discipol cioranian, însă fără să a avea beatitudinea disperării manifestată sublim de acesta, Ștefan Bolea scrie cu cerneala întrebuințată odinioară de marii maeștri precum Schopenhauer, Nietzsche, Hoderlin, dovedind, în marea majoritate a extrovertirilor sale, o exacerbată afinitate filogermanică cu ajutorul căreia șlefuiește, nu sub forma unui tertip mercantilist, ci ca o estetică a simțirii, colțuroasele constatări ale banalului cotidian, când chiar și truismul existențial este impregnat de o doză de sepulcral și primordialitate a fireștilor stări de fapt.
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Ștefan Bolea:
