De când tot zic că vreau să ajung la cartea lui Octavian Soviany – ”Casa din Strada Sirenelor”. E pe lista mea de ceva timp. La un moment dat, toată lumea vorbea despre ea, însă ceea ce m-a atras pe mine nu au fost nenumăratele recenzii pozitive, ci multitudinea de genuri pe care le cuprinde cartea.
Așadar am ajuns în sfârșit la acest volum
Nu e deloc gros. E o carte de buzunar care se citește pe nerăsuflate. Așa a fost în cazul meu cel puțin. În plus, faptul că scrierea a ajuns la cea de-a treia ediție spune ceva despre calitatea ei și cererea de pe piața de lectură.
Eu sunt împătimită de cărțile din genurile horror, thriller, polițist, mister și tot ceea ce ține de noir în literatură. Chiar dacă poveștile de suspans, cu fenomene supranaturale și ocultism îmi dau fiori reci pe șira spinării, tot sunt atrasă de ele și le caut, lăsându-mă absorbită într-o lume în care spiritele și legendele sălășluiesc.
Din acest motiv chiar, am și ajuns să salvez această cărticică pe lista de cărți de citit. Și acum, după lectură, trebuie să dau dreptate celor care au creat pentru ea recenzii în care o ridicau în slăvi. Și eu pot face la fel.
”Casa din Strada Sirenelor” este un volum la care toți pasionații de literatură noir ar trebui să ajungă
Mai mult decât atât, e scrisă de un autor român, ceea ce ar trebui să ne îndemne și mai mult să o citim și să o popularizăm. Să ne înțelegem, nu toate carțile românești sunt bune și nu toți scriitorii români sunt genii, dar la fel putem zice și despre literatura internațională.
Să revin la acest bestseller. Are doar 176 de pagini și e încărcat de detalii și povești. Ai putea spune că e o antologie de povestiri, dar nu e. Avem o gazdă, vreo doisprezece oaspeți și mult suspans și mister. Adunarea cu mâncare și băutură bună are loc seara spre noapte, în ziua de Sfântul Andrei, care este ea însăși o zi încărcată de legendă.
Aproape fiecare oaspete devine și narator, istorisirile fiecăruia fiind pline de teroare și necunoscut. Musafirii sunt foarte diferiți unul de celălalt, dar au câte ceva în comun. Ca vârstă sunt trecuți de 60 de ani și toți sunt cunoscuți ai gazdei serii, profesorul Faustin, din casa de pe Strada Sirenelor.
Unii sunt mai predispuși la a crede în puteri supranaturale și spirite dezlănțuite din alte lumi. Ba chiar se consideră mediumuri, care pot comunica cu cei răposați și cu duhurile care pot face rău sau bine. Alții sunt mai realiști și reci la astfel de presupuneri și credințe. Dar totuși nu neagă 100% posibilitatea manifestării unor fenomene neobișnuite.
Fiecare dintre ei are ceva de zis în legătură cu subiectul serii – povești bizare încărcate de horror și ezoterism
Fiecare în parte a trăit sau a auzit de o întâmplare stranie pe care o va relata mai apoi la masa profesorului Faustin, el însuși un personaj cu o aută încărcată de mister.
Povestirile istorisite sunt înspăimântătoare, dar în același timp intrigante. Personalitățile oaspeților sunt cât se poate de diferite una de cealaltă și reprezintă sarea și piperul cărții. Însă finalul este cel mai ciudat, și total neașteptat, deși potrivit la o adică cu atmosfera apăsătoare, de tragism.
Eu vă recomand cartea ”Casa din Strada Sirenelor” de Octavian Soviany și mi se pare perfectă pentru a fi citită într-o seară la un foc de tabără, alături de prieteni care au în cap o adevărată antologie de povești de groază sau pur și simplu pentru a fi dezbătută la un club de carte ai pasionaților de mister și ocultism.






Un volum foarte interesant si impresionant ,mai ales ca este scrisa de un autor roman.
Chiar e un deliciu pentru cei ce adoră genul noir.