Femeile din Troia este a doua carte din seria Femeile din Troia, scrisă de Pat Baker. În prima parte a seriei, Baker ne prezintă o reinterpetare a mitului lui Ahile din perspectiva lui Briseis, regina sclavă, ajunsă fata de pat a lui Ahile, un trofeu al măcelarului, un măr al discordiei dintre el și Agamemnon. Este o perspectivă intimă și lipsită de gloria obișnuită a legendei lui Ahile, redus aici la statut de proprietar de sclave, de ucigaș cu sânge rece, dar care beneficiază și de câteva scăpări și slăbiciuni ce îi redau oarecum titulatura de ființă umană și pun în umbră semizeul și bestia din care s-a născut legenda. Mi-a plăcut foarte mult modul în care este redat personajul Ahile, mi s-a părut perfect portretizat având în vedere prin ochii cui îl percepem; mult mai aproape de realitate, complet demitizat, dezbrăcat de efectele poetice din cânturi, redat ca o brută însetată de sânge, măcinat de traume din cauza abandonului mamei, copleșit de imaginea tatălui, îndrăgostit total de Patrocle, dar terorizând și impunându-se asupra tuturor celor care îi sunt în preajmă, mai ales asupra acelora care îi sunt dragi. V-am povestit pe larg despre această parte aici.
În cea de-a doua parte, Femeile din Troia, Ahile a fost deja ucis, iar Briseis, însărcinată cu copilul acestuia, este deja căsătorită cu Alcimus. Războiul a luat sfârșit, zidurile Troiei au căzut, bărbații și copiii au fost măcelăriți, iar femeile luate sclave, trăiesc alături de greci în tabăra ridicată de aceștia în timpul războiului pe plaja troiană. Multe dintre ele sunt femei cultivate, educate și unele cu o inteligență peste medie, dar rostul lor este redus la satisfacerea sexuală a grecilor, la servirea meselor și alte treburi casnice. Sunt obiecte, proprietăți și atât. Nu au niciun cuvânt de spus, tăcerea le este impusă cu ajutorul violenței și agresivității, dar sunt momente în care durerea este atât de mare și atât de evidentă, când toleranța atinge limita de jos, când frustrarea și revolta nu mai țin cont nici de cruzime, nici de amenințări. În această a doua parte, care mi-a plăcut la fel de tare ca prima, ura lui Briseis se mai înmoaie, dar dorința de răzbunare nu este anulată. Este deja veterană în tabăra grecilor și de când a fost luată în căsătorie, statutul ei s-a îmbunătățit. Este privită cu oarece respect de bărbați și dispune de mai multă libertate de mișcare. Dar suferă văzând atrocitățile și abuzurile la care sunt supuse proaspetele sclave, femei pe care le cunoaște, cu care se înrudește, pe care le admiră și chiar iubește. Se simte neputincioasă să ofere prea mult ajutor, dar le stă aproape atât cât i se permite cu alinări și o vorbă bună.
Grecii, încărcați cu toată prada de război, de la aur la femei, sunt blocați pe plaja troiană de vremea nefavorabilă, un capriciu al zeilor ofensați. Sunt sătui de război și nerăbdători să ridice pânzele către case unde de zece ani îi așteaptă soțiile și copii. Atmosfera este încordată, plină de tensiune și frustrare. Scandalurile și violența sunt la ordinea zilei. Nervii cedează, conflictele explodează. Unul dintre personajele centrale este tot un bărbat, fiul adolescent, proaspăt sosit în tabăra al lui Ahile, devenit peste noapte eroul grecilor după moartea tatălui său și după uciderea lui Priam. Pyrrhus este un adolescent instabil care din cauza stresului provocat de așteptările celorlalți își pierde calmul și devine periculos. Trăind în umbra legendarului său tată vrea să demonstreze că prin vene îi curge același sânge și este la fel de neînfricat, dar presiunea este prea mare și comportamentul și acțiunile sale provoacă furia și revolta sclavelor.
Cadavrul regelui Priam zace neîngropat pe plajă în apropierea taberei grecești, vântul biciuiește fără milă plaja troiană, iar femeile abuzate, traumatizate adună în suflete ura și țes planuri de răzbunare. Prin această a doua parte, Barker oferă încă o dată șansa femeilor de a avea o voce, o voce care nu are ca scop să spună faptele de eroism și curaj ale grecilor, ci atrocitățile și brutalitățile comise de aceștia față de cei slabi și învinși. Este un punct de vedere diferit față de cel cu care mitologia ne-a obișnuit. Este o poveste despre supraviețuire și rezistență. Este o poveste despre soarta celor învinși și curajul lor.
Alte recenzii de la Pat Barker:
