Stillhouse Lake își continuă drama printr-un nou volum intitulat Coșmarul de la Killman Creek. Acesta are darul de a nepurta prin aburii terorii ce îi insuflă Melvin Royal. Evadat din închisoare, acesta poate oricând să își facă apariția în viața lui Gwen. Un lucru ce nu poate fi suportabil fiindcă aceasta este dispusă să își apere copiii de influența criminală a acestuia cu propria viață.
Astfel, ce o fi mai ușor, să aștepți să fii vânat sau să mergi la vânătoare?
Gina Royal poate s-ar fi ascuns, ar fi fugit din Stillhouse Lake și s-ar fi ascuns într-un loc necunoscut până când Melvin Royal ar fi fost capturat. Însă Gwen Proctor este construită din alt aliaj. Aceasta nu va aștepta până când monstrul din cele mai negre coșmaruri ale sale și-ar face apariția pe neveste, luând-o prin surprindere și atacându-i copii. Nu, Gwen Proctor ar merge ea însăși să-l vâneze și să-l ducă unde îi este locul… la închisoare.
Astfel începe vânătoare lui Melvin Royal. Împreună cu Sam Cade, Gwen încearcă să dea de Melvin prin intermediul lui Absalom care, conform cercetărilor nu este un hacker ci o întreagă rețea de răufăcători de unde și ușurința de a fi peste tot, fiindcă rețeaua lor este vastă și diversificată. Însă în momentul când un filmuleț o arată pe Gina ajutându-l pe Melvin cu victimele sale, îi mai rămâne cineva alături lui Gwen când nici ea însăși nu se mai poate încrede în propria ființă? Să fie trucaj sau dovada unor amintiri reprimate?
Când te lași pradă somnului, nu mai ai niciun control asupra amintirilor.
Coșmarul de la Killman Creek este un test al încrederii, forței și supraviețuirii. Totodată, Rachel Caine ne pune și în fața cruzimii umane, a unei lature ascunse ce se poate conforma realității, o realitate unde nimeni nu este în siguranță și unde monștrii merg în lumina zilei alături de noi fără să știm ce se ascunde în cotlonul întunecat al minții lor. În același timp, suntem supuși unui test de siguranță, o analiză a propriului comportament dar mai ales o analiză a ceea ce vedem cu proprii noștri ochi ce, teoretic nu ar trebui să ne înșele. Pe ideea conform căreia, vezi dovezile cu proprii tăi ochi. O lume a tehnologiei și a virtualului, a dovezilor constând în pixeli, o lume ușor de trucat dar lumea perfectă ce poate naște sămânța îndoielii.
Spre deosebire de Refugiul de la Stillhouse Lake unde narațiunea era transpusă de Gwen Proctor, în Coșmarul de la Killman Creek Rachel Caine schimbă registrul, povestirea având multipli naratori prin vocile lui Gwen, Sam, Lanny și Connor. Astfel reușim să aruncăm o privire asupra evenimentelor și prin ochii celorlalți participanți la thrillerul psihologic. Descoperim astfel angoasele pierderii prezentului ce se luptă cu împăcarea trecutului, ne lăsăm subjugați de amintirea unei familii normale și ne prindem în hora deznădejdii dramei unui altfel de adevăr. Până unde poate merge manipularea și cât la sută din ceea ce cunoaștem este sau nu adevărat? Realitatea este cruntă și dacă la aceasta mai sădim și sămânța îndoieli, ne putem repede afla pe un drum descendent lăsându-le celor răi drumul liber spre victorie.
Alte recenzii de la Rachel Caine:
