V-ați întrebat cam cât de diferiți erau înaintașii noștri de acum 300 de ani, din punctul de vedere al valorilor morale, caracterelor și diverselor însușiri ale naturii umane care dau într-un fel sau altul sarea și piperul vieții unei comunități din orice epocă ?!? Un posibil răspuns ar fi cartea lui Lesage, pe numele lui întreg Alain-Rene pe care a scris-o sub forma unei galeri de portrete ale diferitelor personaje care făceau parte din societatea europeană, în special din cea spaniolă pe la 1700.
Diavolul șchiop este o descriere foarte amănunțită a tiparelor umane ale vremii și veți descoperi cu siguranță că ele nu sunt foarte diferite de cele din secolul nostru. Cu o bună introspecție și talent scriitoricesc, Lesage înfățișează celor care vor citi opera sa după sute de ani, soții care-și înșeală soții, fete tinere sărace care aspiră la o căsătorie din dragoste bineînțeles cu un nobil cavaler, bătrâni zgârciți care își numără averile în timp ce moștenitorii lor merg la ghicitori să le afle ziua morții, femei bâtrâne de 60 de ani care se căsătorec cu băieți de 17 pentru a mai trăi o dată plăcerile vieții, curtezene care au inima mai boită ca obrazul și care aduc la ruină bărbați însurați pentru că ei plătesc oricât pentru amorul lor. Cum vă spuneam, nimic diferit față de tipologiile umane din era tehnologiei super dezvoltate doar pe alocuri în lume.
Dar cine este diavolul șchiop Asmodee care dă titlul cărții ? Este un personaj imaginar ar spune unii, alții printre care și cei de la Wikipedia, susțin că Asmodee a existat în realitate și că Lesage într-adevăr s-a inspirat în descrierea înfățișării lui din textele care se cunoșteau atunci. Așadar Asmodee este pentru Lesage un diavol găsit într-o sticluță de către un tânăr în casa unui vrăjitor. Acest tânăr îl va elibera în urma rugăminților duhului din sticlă care pretindea că e însuși Cupidon. Dar așa cum îi stă bine unui diavol, și Asmodee l-a înșelat pe tânărul student spaniol și o dată scăpat din sticla în care era captiv s-a transformat într-o creatură cu două piciore de țap, dintre care unul șchiop, cu două cârje, un nas turtit, cu tenul negru gălbui și îmbrăcat destul de fistichiu.
Eroul cărții, studentul care va deveni partenerul de acțiune al diavolului proaspăt eliberat, are un nume demn de un spaniol Don Cleophas Leandro Perez Zambullo. Pentru că nici dracul nu e chiar atât de negru, Asmodee îi va deveni devotat și gata să îi indeplinească orice dorință pentru că l-a scăpat de prizonierat iar pretextul cărții este de fapt ceea ce el va face pentru Don Cleophas Leandro Perez Zambullo. Și anume, îi va arăta cu lux de amănunte tot ce se întâmplă sub fiecare acoperiș al caselor din cartierul lui, chiar la propriu vorbind, pentru că el îi va dezvălui fiecare istorie din casele și închisoarea Madridului bineînțeles cu completările de rigoare în poveștile în care și-a mai băgat și el coada, sau copita în cazul lui Asmodee.
Alte recenzii de la Lesage:
