Un eveniment istoric de complexitatea rascoalei din 1907, la care au participat cateva milioane de tarani, a avut cauze social-economice bine precizate.
Observator avizat, bun cunoscator al realitatilor social-economice ale timpului sau, procurorul general N.V. Leonescu sustine fara rezerve ca, la acel timp al rascoalei din 1907, "Romania libera era numai a clasei dominante si a exploataturilor de mosii. Taranii gemeau in cea mai dureroasa sclavie. Nu li se recunostea alt drept, decat a munci si a adapa pamantul ca sudorile si lacrimile lor, ca sa rodeasca mai mult pentru indestularea lacomiei exploatatorilor de mosii."
Desigur, Catastrofa anului 1907 n-a schimbat nimic din politica oligarhiei si a Casei Regale fara de taranime. Ea, oligarhia, si-a reluat aceleasi vechi naravuri politicianiste, de guvernare doar in folosul ei. Oligarhia cauta "instigatorii" rascoalei, nefiind constienta ca ea insasi era adevarata cauza a tragediei. 1907 a dovedit din plin cat de "bine" si "profund" a "modernizat" Romania anilor 1866-1914 regele Catol si clasa conducatoare, oligarhia politica a acelui timp. Adevarata istorie a acelei epoci nu s-a realizat prin crearea micului Paris din Bucuresti si a unei protipendade cosmopolite antinationale in Romania, ci cu Natiunea Romina de tarani, atat de mult asuprita, supusa faradelegii si exploatarii nemiloase.
