Amintiri despre parintele Damaschin Stefan

    "Fiii oamenilor sunt rai, și dacă nu încearcă să afle calea adevărului și a vieții, de multe ori nici pe alții nu-i lăsă să meargă pe ea.“     "Cu fiii oamenilor nu mă voi asemăna și nici din înțelepciunea lor nu mă voi otrăvi“, drept a grăit înțeleptul și de Dumnezeu Povățuitorul Solomon.      "Să fii călugăr în acest veac?!?!“ Și totuși Părintele Damaschin a fost CĂLUGĂR– CĂLUGĂR ADEVĂRAT, PREOT ADEVĂRAT, PRIETEN ADEVĂRAT.     Părintele Damaschin Ștefan a fost un mare duhovnic al Mănăstirii Căldărușani.        Fragment:       "Părintele Damaschin avea un suflet foarte sensibil, excesiv de sensibil. Conștient fiind de sensibilitatea sa și înțelegând că oamenii se pot folosi de asta, de multe ori se ascundea în spatele unei măști: uneori purta masca indiferenței, alteori, masca omului dur, alteori masca inabordabilului. Pe părintele Damaschin nu l-a cunoscut nimeni niciodată cu adevărat. Uneori se ascundea, alteori disimula foarte bine. Din când în când, față de mine era așa cum era, fără mască, poate fără să vrea să se întâmple asta. Și spun că, poate fără să vrea, pentru că, după ce spunea ce simte, avea o tresărire:     - Poate v-am întristat cu gândirea mea sau cu felul meu de-a fi, zicea, dar mi-am permis să mă exprim pentru că sunt sigur că mă înțelegeți."