Anestezia. Un singur poem

Cartea aceasta ar trebui sa contina, pe prima coperta, o atentionare asemanatoare cu cele de dinaintea anumitor stiri sau emisiuni de televiziune: Va avertizam ca urmeaza pagini cu un puternic impact emotional! Da, fiindca e tulburator noul volum al Danielei Ratiu care a avut inteligenta, puterea si talentul sa scrie poezie carcerala (si) din perspectiva temnicerilor, a opresorilor, a criminalilor. Ea a parcurs nu doar marturiile celor care au fost aruncati in puscariile comuniste, ci si pe ale celor care s-au ocupat de reeducarea sau de anihilarea detinutilor, pe ale securistilor sau ale informatorilor Securitatii, pe ale turnatorilor care-si pandeau semenii si "ii scriau" in note informative in urma carora, de multe ori, se produceau arestari. Pare greu de crezut ca schimband perspectiva cu 180 de grade si pozitionandu-te in cea a raului si a uratului, a ticalosiei si a crimei, a inumanului, poti face poezie. Dar iata ca Daniela Ratiu demonstreaza, si ea, ca in literatura orice este posibil. - Robert Serban