Ce se ascunde în spatele unei fotografii de nuntă din perioada interbelică și cum pot nuntașii hieratici, surprinși spre aducere-aminte pe cartonul sepia, să depună mărturie despre icșul apărut misterios pe chipurile lor? Nicolae Stan scrie un roman de suspans și în același timp reconstituie o epocă aflată, încă, sub semnul întrebărilor fără răspuns. Din gesturi și fapte cotidiene, rapoarte informative ale Serviciilor de Securitate, dosare de urmărire, documente și studii socio-antropologice, portrete de victime și călăi, se profilează doar o parte de lume – în aparență – pe fundalul căreia curge implacabil o apă neagră, al cărei vuiet tulbură sunetul grav al unei istorii greu încercate.
„Cartea lui Nicolae Stan este una din puținele încercări reușite de roman total în proză autohtonă. Distribuirea registrelor funcționale se face cu o dexteritate diabolică și ar putea duce la ideea unei conspirații (a vocilor în roman), îndreptată împotriva logicii curente a prozei. Apa neagră este o carte de mare și etimologic distructivă fluiditate.” (Dan-Silviu Boerescu)
„Apa neagra este un roman antitotalitarist care are de toate – de la moravuri sociale și politică, pînă la erotism, crima și senzațional. Nicolae Stan privește universul concentraționar cu ochi ciclopic de moralist, văzînd monstruos barbaria societății comuniste. El prezintă astfel o lume «pe dos», lumea de carnaval, în sensul bahtinian al expresiei.” (Nicolae Oprea)
