Axa. Seria Turbion

Axa. Seria Turbion. Partea a II-a. Un SF cu probleme de natură morală și ritm de thriller Continuare a romanului Turbion – în care omenirea asistă la stingerea stelelor –, Axa ne duce pe o planetă construită de misterioșii Ipotetici pentru a salva specia umană, conectată cu Pământul printr-o Arcadă de sute de kilometri deasupra Oceanului Indian. Oamenii colonizează lumea nouă, în special pentru resursele de petrol din continentul Ecuatoria. Lise Adams este un om de știință obsedat de tehnologia ilegală de prelungire a vieții și hotărâtă să rezolve misterul uciderii tatălui ei. Turk Findley are o afacere de transport aerian și un trecut tulburător. Iar tânărul Isaac este rezultatul unor experimente genetice menite a crea indivizi capabili să comunice cu Ipoteticii. O ploaie de comete va umple planeta de bucăți din mașinăriile misterioase, așa că în curând nouă lume primitoare va deveni și ea foarte stranie, iar timpul va fi din nou pervertit de entități necunoscute. Elementele de știință și de thriller sunt bine strunite, dar cele mai importante sunt personajele. Turk și Lise, care ar putea fi interpretați de Bogart și Bacall, sunt caractere puternice, iar prezența lor în poveste face ca toate întâmplările să aibă greutate. - Publishers Weekly Fragment din romanul Axa. Seria Turbion, de Robert Charles Wilson "Cu trei luni în urmă, îl angajase pe Turk ca s-o ducă dincolo de lanțul munților Mohindar, la un avanpost al sistemului de conducte numit Mormântul lui Kubelick. Un aranjament legat strict de afaceri. Încercă să dea de urma unui vechi coleg al tatălui ei, un om pe nume Dvali, dar nu reușise să ajungă la Mormântul lui Kubelick: o furtună silise avionul să coboare într-unul dintre defileurile înalte. Turk aterizase lângă un lac fără nume, în vreme ce norii tălăzuiau ca fumul unei lovituri de tun printre piscurile de granit dinspre nord și dinspre sud. El amărâse avionul pe prundișul unei plaje și instalase o tabără surprinzător de confortabilă sub un pâlc de copaci care i se păreau Lisei pini bulboși, mutanți. Vântul șuierase de-a lungul defileului vreme de trei zile, timp în care vizibilitatea fusese redusă la zero. Ieșeai din cortul de pânză groasă și te rătăceai după nici doi metri. Dar Turk era un om al pădurii acceptabil, avea provizii pentru urgențe, și până și conservele aveau un gust delicios când erai baricadat împotriva stihiilor naturii și echipat cu o sobă de campanie și cu un felinar de furtună. În alte circumstanțe, ar fi putut avea parte de o probă de rezistență de trei zile, dar Turk se dovedise a fi o companie plăcută. Ea nu avusese de gând să-l seducă și credea că nici el nu făcuse primii pași într-un asemenea scop. Atracția fusese neașteptată, reciprocă și pe deplin inexplicabilă. Își spuseseră povești și se încălziseră unul pe altul când se răcise vântul. Pe moment, Lisei i se păruse că avea să fie fericită înfășurându-l pe Turk Findley în jurul ei, ca pe o pătură, și rupându-se de restul lumii pe veșnicie. Și probabil că ar fi spus da, poate, ca răspuns la întrebarea dacă era pe punctul de a înfiripa ceva mai mult decât o aventură neprevăzută. Când se întorseseră în Port, avusese de gând să continue relația. Dar metropola avea un mod aparte de a-ți submina cele mai bune intenții. "