Aventurile lui Alice in Tara Minunilor. Alice in Tara Oglinzii

    Una dintre cele mai captivante cărți ale copilăriei, ”Aventurile lui Alice în țara Minunilor” îi poartă pe micuții cititori într-o călătorie fantastică, pe meleaguri de poveste, locuite de personaje care mai de care mai năstrușnice, cum ar fi Pisica de Cheshire, Pălărierul cel Nebun, Iepurele de Martie sau Falsă Broască-țestoasă.
Citește tot rezumatul cărții Aventurile lui Alice in Tara Minunilor. Alice in Tara Oglinzii... Alături de ele, Alice, o fetiță curajoasă, care are capacitatea de a călători în timp și spațiu, ba printr-o gaură de iepure, ba cu ajutorul unei poțiuni miraculoase, descoperă lumea altfel decât o știa.     Volumul de față cuprinde și aventurile lui Alice în Țara Oglinzii și ce a găsit acolo, în care personajele se mișcă asemenea pieselor dintr-o fabuloasă partidă de șah.      Fragment din poveste:       “Așa că barca fu lăsată să alunece în voia curentului, până când pătrunse printre pipirigul care se unduia ușor. Apoi, mânecile se suflecară cu atenție și mâini mici se afundară în apă până la coate pentru a apuca mănunchiurile cât mai de jos înainte de a le rupe. Pentru o vreme, Alice uită cu totul de Oaie și de tricotat, aplecându-se peste marginea bărcii, doar vârfurile aurii ale părului ei atingând apă... în timp ce, cu ochii vii și strălucitori, prindea mănunchi după mănunchi de pipirig mirositor și drag.     „Măcar de nu s-ar răsturna barca! își zise. Of, ce frumos mănunchi! Doar că nu prea ajung la el." Cu siguranță era neplăcut (aproape că se întâmplă înadins, gândi ea) că, deși reușea să culeagă snopi frumoși de pipirig pe măsură ce barca alunecă, întotdeauna rămânea unul la care nu ajungea.     - Cele mai frumoase sunt întotdeauna cele mai îndepărtate! își spuse în cele din urmă, oftând indignare că pipirigul crescuse atât de departe.     Cu obrajii îmbujorați și apă șiroindu-i din păr, se cocoța la locul ei și începu să își aranjeze comoara nou-găsită.     Ce importanță avea faptul că pipirigul începuse să se veștejească, și să își piardă mirosul plăcut și frumusețea de cum fusese cules?! Chiar și adevăratul pipirig, parfumat rezista foarte puțin... iar acesta, fiind pipirig, din vis, se topi aproape la fel de repede ca zăpada, pe măsură ce se ridica în grămăjoare la picioarele ei... însă Alice aproape că nu observă acest lucru, pentru că avea multe alte lucruri ciudate la care să se gândească.     Nu avansaseră prea mult când o vâslă intră repede apă, și nu voi să mai iasă, (așa a explicat Alice mai târziu), iar consecința fu ca o lovi sub bărbie și, în ciuda unor țipete de chiu și vai din partea sărmanei fete, o mătură de pe scaun direct peste grămada de pipirig.” Citește mai puțin...