Roman în patru părți și epilog„Noi, Karamazovii, sîntem la fel, chiar și în sufletul tău, îngere, viermele trăiește și e sortit să dezlănțuie adevărate furtuni! Furtuni, îți spun, fiindcă desfătarea se dezlănțuie ca o furtună, mai aprigă chiar decît o furtună! Frumosul este ceva cumplit, înfiorător! Înfiorător, înțelegi? Pentru că nu poți să‑l cuprinzi, nu poți să știi ce‑i acolo, și nici n‑ai cum să știi, fiindcă Dumnezeu ne‑a pus în față numai enigme.
Aici se întîlnesc toate extremele și toate contradicțiile sălășluiesc laolaltă. Eu, frățioare, nu sînt un om cult, dar am stat și am cugetat mult. Sînt atîtea taine care ne înconjoară! Prea multe enigme apasă asupra bietului om pe acest pămînt. Dezleagă‑le, cum te taie capul, și ieși la liman teafăr, nevătămat, dacă‑ți dă mîna. Frumosul!... Acolo unde mintea vede numai rușine, inimă descoperă frumosul. Poate, oare, Sodoma să reprezinte frumosul? Crede‑mă ca pentru cei mai mulți oameni frumosul este însăși Sodoma! Poți tu să dezlegi taina asta? Și te cutremuri cînd te gîndești că frumosul nu este numai ceva care te înspăimînta, dar în același timp și o taină nepătrunsă. Aici se dă lupta dintre diavol și Dumnezeu, iar cîmpul de bătălie este însuși sufletul omului. Dar fiecare, cum se zice, vorbește despre ce‑l doare. Și acum ascultă, să trecem la fapte… - F.M. Dostoievski În momentul acesta, cînd mă pregătesc să aștern pe hîrtie viața eroului meu, Alexei Fiodorovici Karamazov, mă simt oarecum încurcat și iată de ce: deși spuneam că este eroul romanului meu, îmi dau seama că Alexei Fiodorovici nu e nici pe departe ceea ce se cheamă un om mare; mă aștept deci să mi se pună o seamă de întrebări inevitabile, bunăoară: «Prin ce poate fi atunci remarcabil Alexei Fiodorovici de vreme ce l‑ai ales eroul dumitale? Ce a făcut? Cine îl cunoaște și prin ce s‑a făcut el cunoscut? De ce eu, cititor, trebuie să‑mi pierd vremea cercetînd împrejurările vieții lui?» Pentru mine el este într‑adevăr un om cu totul deosebit, dar am mari îndoieli că voi reuși să‑l conving de acest lucru și pe cititor. Greutatea constă în faptul că, deși Alexei Fiodorovici poate fi numit om de acțiune, el se manifestă într‑un fel destul de vag și de nedefinit. De altfel, nici nu cred că s‑ar putea în epoca noastră să‑i pretindem unui om să urmărească un țel precis în tot ce face. Un lucru totuși e sigur, și anume că eroul meu este un om original, dacă nu chiar ciudat. Originalitatea și ciudățenia lui însă mai mult îi dăunează decît îi conferă vreun merit ca să fie luat în seamă de semenii săi, mai ales în timpurile noastre, cînd lumea căută să asocieze cazurile particulare și să descopere o semnificație cît de cît generală în haosul care domnește pretutindeni. Iar un om ciudat este, de cele mai multe ori, un caz particular, izolat. Nu‑i așa? - F.M. Dostoievski Traducere din limba rusă și note de Ovidiu Constantinescu și Isabella Dumbrava Român în patru părți și epilog Autor recomandat de George Banu în cadrul proiectului Libris, "Oameni și cărți".
Fratii Karamazov
- Autor: F.M. Dostoievski
- An apariție: 2018 (vezi top cărți)
- Editura: POLIROM
- Nr. pagini: 896
- Categorie: Literatura Universala
