Studiile incluse în volumul „Întrebarea cu privire la Paleoinformatica” configurează concludent aria și atributele paleoinformaticii și, în plus, alte două fenomene din acea vreme pe care el le numește, inovator, „revoluția geometrica” si „homo geometricus”.
Istoria geometrică a omenirii creată de el este spectaculoasă. Abordarea Mitocului ca pe un loc al originilor ființării pe planeta noastră este senzațională. „Întrebarea cu privire la paleoinformatică” e un studiu programatic. Iar „Portacul lui Borziac” e capodopera dlui Vartic. E o lucrare în care s–au focalizat toate ipostazele și înzestrările sale: cercetătorul din el vine cu o descoperire științifică de prim rang (referitoare la așezarea paleoliticului pe ideologia șirurilor lui 7 și 9 și la informația istorică codificată în ele), regizorul din el organizează textul studiului pe contrapunct, pe suspans și pe gradarea în crescendo a descrierii drumului spre adevărul descoperit, poetul din el îmbracă mărturisirea într–un veșmânt de sărbătoare spirituală, publicistul din el face strigarea necesară ca să se audă și să se știe, matematicianul din el duce scutul, criticul din el sloboade o odă, arheologul din el are în buricele degetelor istoria omului tot așa cum Beethoven auzea cu degetele muzica lui Dumnezeu, iar omul din el își încălzește sufletul la vatra neamului scoasă în față de Alecu Russo.
Acest volum despre paleoinformatică vine să mute hotarele bibliologiei, să extindă aria acesteia. Până acum, conform unui curent de opinie înscăunat în știință, semnele geometrice, liniile și numerele paleolitice nu erau recunoscute ca făcând parte din formele de scriere, drept care istoria scrisului le ignoră. Marija Gimbutas a fost unul din primii savanți care au atras atenția asupra faptului că aceste semne și numere sunt semne convenționale care alcătuiesc mesaje articulate, adresate fie divinității, fie semenilor. Marcel Otte le–a numit „protoscriere”. Vartic le–a numit „alfabet geometric”, iar prin acest volum al său, istoria scrisului se extinde cu milenii înapoi, spre origini, iar bibliologia, ca știința, se alege cu un spor considerabil de noblețe și de autoritate.