Francisc de Assisi

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatură Dragostea lui Hermann Hesse pentru Francisc de Assisi o cunoaștem din romanul său Peter Camenzind, căruia îi dedică în același an o mică monografie.
Citește tot rezumatul cărții Francisc de Assisi... "Despre un om modern nu am putea scrie așa", nota el după încheierea lucrării într-o scrisoare către redactor, "dar aici trebuia să le redăm glasul unor martori de mult amuțiți, dintr-o perioadă îndepărtată." Hesse descrie povestea vieții acestui sfânt într-un stil anume ales de legenda transmisă din vremuri îndepărtate până la noi, așa cum a descoperit-o printre altele în biografia medievală a lui Francisc scrisă de Toma de Celano și în cele mai recente relatări ale lui Henry Thode și Paul Sabatier. Timp de aproape 80 de ani, această mică monografie nu ne-a fost accesibilă, căci Hesse a decis curând după scrierea ei că este "o lucrare prea simplă, scrisă în entuziasmul tinereții, fără profunzime și plină de obrăznicie, un stil în care nu mă mai regăsesc". În schimb, criticii au primit volumașul cu entuziasm. Fragment din volumul "Francisc de Assisi" de Hermann Hesse: "Viața unui om curat și mărinimos este un lucru sfânt și minunat de la care pornesc forțe care acționează până departe. Acest lucru îl putem constata mult mai clar la viața lui Poverello de Assisi decât la alți eroi sau alte mari spirite din epocile străvechi. Chiar dacă o privim doar superficial și de departe, tot ne putem da seama ușor că, în decursul mai multor secole, pe pământul Italiei niciun om nu a fost atât de iubit și de venerat ca modestul și umilul Francisc. Mai ales artiștii l-au celebrat, căci pentru ei a fost un salvator și un deschizător de drumuri. Vedem adesea cum un copil slab își descoperă puterea și curajul de îndată ce este sfătuit de un om bun la suflet și tot așa artiștii au dat curs chemării învățătorului de Assisi, căci meseria lor fusese mult neglijată până atunci, dar apoi dintr-odată ea a izbucnit la fel ca primăvara și a înflorit. Mai ales renumitul Giotto, primul pictor maestru al vremurilor mai noi, a fost inspirat de recunoștință și marea iubire pentru Francisc și datorită spiritului acestuia, minunatele sale opere au căpătat o superbă profunzime și pasiune fierbinte. Aș fi putut să tac și să mă abțin să scriu toate aceste cuvinte cu privire la sfântul de Assisi dacă în locul acestora aș fi putut să vă conduc în minunata biserică din Assisi, pe pereții cărora Giotto a pictat viața lui Francisc. Căci aceste imagini ilustrează nu doar fapte și întâmplări ale vieții sale, ci sunt și un imn plin de entuziasm născut din spiritul sfântului. Arta îndrăzneață și pătimașă a lui Giotto nu este de fapt nimic altceva decât ecoul uriaș al vocii acestui cântăreț și predicator. Adesea ne dăm seama că un spirit puternic și profund capătă mereu noi forme și transformări și încearcă să comunice cu noi; astfel, bunăoară, spiritul lui Cristos ni s-a adresat în funcție de spiritul vremii în multe alte feluri. Nu ne-a vorbit el oare în vremuri în care învățătura și predica secaseră și își pierduseră din forță, prin opera poeților, vizionarilor și marilor muzicieni? Iar în vremuri în care biserica decăzuse, ajungând pradă păcatelor și dezintegrării, nu ni se adresă cu forță nouă prin operele pictorilor, meșterilor constructori și zidarilor? Așa s-a întâmplat și că mesajul dumnezeiesc delicat și sfânt care a sosit pe pământ în ființa lui Francisc nu s-a stins odată cu moartea sa." Citește mai puțin...