Cosbuc, Jerome, Seceleanu, Sin, Toparceanu! Microbiografii sentimentale

    Și, în sfârșit, romanul care, o spun fără jenă, mi-a hotărât soarta de scriitor (nu știu cât de valoros!): „Trei într-o barcă, fără a mai socoti și câinele”, al lui Jerome K. Jerome, în traducerea minunată a lui Leon Levițchi, care a rămas pentru mine cartea de căpătâi, biblia care m-a fascinat, pe care și azi, după aproape șaizeci de ani de la prima lectură, o recitesc și o am așezată mereu aproape, adică să o am la îndemână și nu de puține ori am întrebat cu voce tare: Dom' Jerome, măi, omule, m-am împotmolit și parcă nu mai merge nimic, parcă mi-am pierdut vocabularul, parcă în zona creierului am o pustietate, ce dracu' să fac? E drept că nu totdeauna, dar de foarte multe ori, parcă auzeam o voce: Hei, pune mâna pe carte! Și, incredibil, o pagină sau câteva rânduri citite din Trei într-o barcă..., mă repuneau pe picioare din punctul de vedere al tonusului, al creației... (Dumitru Huruba)     CUPRINS: LĂMURIRE   GEORGE COȘBUC: MARELE POET AL SATULUI ȘI AL NEAMULUI ROMÂNESC JEROME K. JEROME: PRIMUL MARE UMORIST AL LITERATURII MODERNE UNIVERSALE EUGEN SECELEANU: UN SCRIITOR UMORIST PE NEDREPT IGNORAT MIHAI SÎN: UNUL DINTRE ROMANCIERII IMPORTANȚI AI SFÂRȘITULUI DE SECOL XX GEORGE TOPÂRCEANU: MARELE ȘI DRAGUL NOSTRU PARODIST      Fragment din volum:       “Este binecunoscut faptul, și toată lumea literaturii și chiar cititorii iubitori de literatură știu că întreaga creație a lui Jerome se distinge prin cele două elemente esențiale: umorul englezesc exploatat cu genialitate și umorul său nativ și inconfundabil. În romanul autobiografic “Paul Kelver”, publicat în anul 1902, pe care însuși Jerome l-a considerat ca fiind cel mai bun roman sau, el demonstrează acest adevăr, fie că o face în mod direct, fie cât se poate de subtil dar fără a lăsa cititorul într-o senzație de incertitudine...     În altă ordine de idei, după toate-acestea, se simțea discret, dar destul de ferm, prin toate canalele de comunicare, sau, generalizând, în atmosferă, plutea amenințarea unui război... Astfel, în anii 1904-1905, are loc războiul ruso-japonez; în România, are loc Răscoala de la 1907, unde au fost uciși 11.000 de țărani; în 1914, sârbul Gavrilo Princip îl asasinează pe arhiducele Franz Ferdinand la Sarajevo, eveniment care va duce la declanșarea primului Război Mondial...     ...În timpul respectivei conflagrații mondiale, la 56 de ani, Jerome a considerat că ar fi normal să se ofere voluntar în serviciul armatei britanice care, însă, l-a refuzat pe motiv că era prea în vârstă. În urma acestei respingeri, un an mai târziu, în 1916, în plin război mondial, Jerome se angajează în armata franceză ca șofer pe ambulanța de unde se va întoarce în Anglia după terminarea războiului. Între alte amănunte despre viața sa, Jerome, cu umorul său specific și special, scrie și despre perioada petrecută în armata franceză în autobiografia intitulată “My Life și Times” (Viața mea și vremurile), care a fost publicată în 1926. De amintit că, în timpul primului război mondial, Jerome a combătut cu vehemență în paginile revistei “Common sense” (“Bunul simț”), atât ororile războiului cât și imperialismul.”