Din jocul permanent al perceptiei acute a realitatii cu planul inalt, metafizic, al oficierii sacerdotale a Poeziei cu majuscule se naste tensiunea liricii lui Mircea Draganescu. El este un poet al nelinistii de a exista simultan intr-un univers al esentelor si o lume tangibila, telurica, imperfecta pe care sensibilitatea o percepe ironic. Dar ironia sa este blanda, cuprinzatoare, poetul se integreaza si acestei realitati asa cum adopta si zborul in lumina pura a conceptelor. - Horia Garbea Moartea teiului
Muri
peste noapte teiul
carnea-i cazu galbena
luminand trist batatura
oasele-i negre ramase
sa inchege inainte
aerul putred de toamna
seara gasii
intre brazdele negre
amurgul scurgandu-se treptat
in gradina si cerul prabusit
cu stele cu tot peste acoperisul
de tabla.
