Romanul Detonarea începe chiar din 1918, anul Mării Uniri, și se sfîrșește în zilele noastre, urmărind povestea a patru generații ale unei familii, de-a lungul unui secol de transformări radicale pentru destinul României. Reprezentantul fiecărei generații are cîte un mentor, o călăuză care intervine decisiv în viața lui, dar întîlnirile ce par la început providențiale se dovedesc de cele mai multe ori a fi fatale. Apar astfel nume importante ale istoriei, scriitori, gazetari sau politicieni, iar tabloul general este acela al unei împletiri între bune intenții și perfidie, între naivitate și ticăloșie, între idealism și cinism. Străbunicul, bunicul, tatăl și fiica, deși foarte diferiți între ei, construiesc, pe rînd, cîte o bucățică din destinul tragic al întregii familii, care își urmează cursul decada după decadă. Am încercat să evit tentația unei fresce minuțioase și chiar plictisitoare și să pun în prim-plan esențele, subscriind la ceea ce spunea Cioran, că vom ajunge într-o vreme cînd nu vom mai citi decît telegrame și rugăciuni. Romanul acesta este așadar o contopire a rugăciunii cu telegramă... - Dan Stâncă
